Vasile Ursan
Studii de onomastică românească
ISBN 978-973-7865-53-3
Sibiu 2007
14,5x20,5 cm
160 p.

Prezenta lucrare se înscrie pe linia preocupărilor noastre privind studierea graiurilor daco-române şi a onomasticii româneşti.
      Volumul este structurat pe două părţi: Toponimie şi Antroponimie.
      Prima secţiune tratează numele de locuri de pe teritoriul localităţilor Poiana Sibiului şi Rod, ambele făcând parte din entitatea social-istorică şi spirituală cunoscută sub numele de Mărginimea Sibiului.
      Pe bună dreptate, se spune că numele de locuri au valoare de document istoric, iar "toponimia poate fi socotită drept istoria nescrisă a unui popor, o adevărată arhivă unde se păstrează amintirea atâtor evenimente, întâmplări sau fapte mai mult sau mai puţin vechi sau importante, care s-au petrecut de-a lungul timpurilor şi au impresionat într-un chip oarecare sufletul popular". (Iorgu Iordan, Toponimia românească, Bucureşti, Editura Academiei, 1963, p. 2).
      Pe lângă această valoare "istorică", toponimele constituie o sursă importantă pentru istoria limbii române, întrucât ele pot reprezenta primele atestări ale unor cuvinte în limba română. În acelaşi timp, numele de locuri pot demonstra că, într-o regiune, au fost uzuale unele cuvinte care astăzi nu se mai folosesc şi al căror sens s-a pierdut. Toponimele pot "depune mărturie" referitoare la "autohtonia românilor pe locurile de astăzi, la continuitatea populaţiei daco-romane pe teritoriul vechii Dacii". (Vasile Frăţilă, Lexicologie şi toponimie românească, Timişoara, Editura Facla, 1987, p. 8). Şi, nu în ultimul rând, numele de locuri ne vorbesc despre convieţuirea românilor băştinaşi cu popoarele (populaţiile) care s-au aşezat ulterior pe pământurile acestora ori care doar au trecut pe aici.
      Iată câteva argumente care pot susţine necesitatea studierii toponimiei şi care, credem, sunt ilustrate în această lucrare. Partea a doua a cărţii noastre se ocupă de antroponimie. Cele două secţiuni nu pot fi delimitate strict, întrucât unul dintre izvoarele toponimiei este antroponimia; pe de altă parte, toponimele contribuie la formarea unor antroponime. De aceea, am considerat că nu este lipsit de interes ca să punem alături toponimia şi antroponimia din aceeaşi localitate, pentru a putea "descifra", într-un fel, sistemul denominativ creat şi utilizat de comunităţile celor două aşezări cercetate, atât în toponimie cât şi în antroponimie.
      Ţin să mulţumesc în mod deosebit, prof. Constantin Vonica şi prof. Ioan Şerb, pentru solicitudinea cu care m-au ajutat în cercetarea efectuată pentru scrierea acestei cărţi.

Sălişte, la 3 Undrea 2007
Autorul