coord. Vasile Ciobanu, Sorin Radu
Partide politice şi minorităţi naţionale din România în secolul XX, vol. 5
ISBN 978-606-8030-84-5
16,5x23,5 cm
Sibiu 2010
438 p.

      Interesul sporit din ultimii 20 de ani pentru trecutul minorităţilor naţionale din România este demonstrat, încă o dată, de simpozionul ale cărui comunicări le reunim în prezentul volum, al V-lea într-o serie începută în anul 2006. Cele 37 de texte din paginile următoare relevă faptul că cercetătorii din România, dar şi din alte ţări, în cazul de faţă Germania, Ucraina şi Republica Moldova, găsesc noi şi noi aspecte, momente, evenimente, personalităţi, explicaţii şi interpretări pentru fapte mai mult sau mai puţin cunoscute ori chiar inedite. Investigaţiile întreprinse în arhive, în presa vremii, între participanţii la evenimente, în biblioteci au fost valorificate în comunicările de faţă. Preocupările pentru minorităţile naţionale şi trecutul lor, pentru relaţiile interetnice, pentru politicile partidelor şi ale guvernelor României secolului XX faţă de minorităţi s-au manifestat în aproape toate centrele universitare din ţară. Cercetătorii, membrii corpului didactic universitar din România şi doctoranzii care au răspuns invitaţiei noastre sunt din Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Oradea, Timişoara, Târgovişte, Târgu Mureş şi Sibiu. Lor li s-au alăturat colegele şi colegii din Cernăuţi, Chişinău şi Mainz.
      Remarcăm şi de această dată interesul constant al tinerilor cercetători, al doctoranzilor pentru tematica propusă şi constatăm, ca şi în cazul volumelor anterioare, că nivelul textelor care ne-au sosit nu este acelaşi. Precizăm, din nou, că răspunderea pentru conţinutul comunicărilor revine autorilor. Simpozionul se doreşte un laborator în care pot să lucreze şi, eventual, să înveţe toţi participanţii, să dialogheze, să facă schimb de informaţii şi de metode de investigare.
      În cadrul tematicii largi a simpozionului s-au prezentat şi în acest an comunicări vizând evoluţia minorităţilor, începând din secolul al XIX-lea, până astăzi. Au fost abordate politica unor partide politice şi guverne faţă de minorităţile naţionale, relaţiile interetnice, dar şi alte aspecte.
      Îmbucărător este faptul că, şi de această dată, au fost tratate subiecte privind trecutul şi prezentul unui însemnat număr de minorităţi, fără să fie făcută o „programare” în acest sens, de altfel dificilă, dacă nu chiar imposibilă, din partea organizatorilor.
      Astfel, volumul cuprinde o serie de comunicări tratând diferite aspecte din trecutul maghiarilor din România (Mihály Zoltán Nagy, Zoltán Csaba Novák, Petre Ţurlea, Dan Nanu, Toth Szilárd). Despre câteva aspecte importante din trecutul germanilor din România, ca momentul 1918-1919 (Irina Nastasă, Vasile Ciobanu), participarea lor la viaţa politică din anii interbelici (Mihai Adrian Panu) sau despre germanii basarabeni în 1939 (Alin Spânu) ori surprinşi de ocupaţia sovietică (Ludmila Tihonov) scriu cercetători tineri şi vârstnici. O menţiune aparte se cuvine pentru studiul asupra decretului din 1982 şi a impactului său asupra emigrării germanilor din România, realizat de Luminiţa şi Florian Banu. De remarcat că avem pentru prima dată un studiu al cunoscutului cercetător german Hans-Christian Maner (Mainz) despre integrarea şi identitatea saşilor şi şvabilor ajunşi în Germania. Evreii au fost, de asemenea, şi în acest an, în atenţia unor cercetători cunoscuţi ca Lya Benjamin, Liviu Brătescu, dar şi a unor tineri (Horia Bozdoghină, Gidó Attila, Liviu Cărare), care au studiat statutul şi organizarea acestei comunităţi. Romii sunt de asemenea prezenţi în cadrul simpozionului şi al volumului de faţă, prin comunicările unor cercetători consacraţi ai temei, cunoscuţi şi în străinătate (Viorel Achim) sau aflaţi în plină afirmare (Daniel Dieaconu, Silviu Costachie) dar şi ale unor tineri cu preocupări constante, atraşi de această temă (Valentin Vasile, Petre Matei). Sârbii sunt prezenţi în acest volum datorită colaborării constante a lui Miodrag Milin şi datorită comunicării lui Silviu B. Moldovan despre un studiu de caz din anii comunismului. Turcii din Ada-Kaleh au fost subiectul asupra căruia s-a oprit tânărul cercetător Lucian Robu. Un aspect din trecutul unei minorităţi puţin numeroase, aceea a cehilor, este abordată în acest volum de Sînziana Preda.
      Demnă de remarcat este prezenţa celor trei texte care se ocupă de relaţiile interetnice şi implicaţiile lor internaţionale din spaţiul Cadrilaterului, unde au convieţuit români, bulgari şi turci (Raluca Georgiana Tomi, Silviu Miloiu, Cristina Ţineghe). Relaţiile interetnice – români, maghiari, evrei şi interconfesionale din spaţiul bihorean sunt tratate de buni cunoscători ai acestei zone (Ion Zainea, Gabriel Moisa). Un alt spaţiu cu minorităţi, prezent în volum, este Bucovina, unde Florin-Răzvan Mihai a studiat dinamica electorală a candidaţilor minoritari din anii interbelici.
      O zonă aparte a preocupărilor invitaţilor noştri a fost statutul românilor din Basarabia şi Bucovina în secolul XX, de care s-au ocupat de această dată Mariana Ţăranu şi Petru Grior.
      Cercetătorul ieşean Flavius Solomon aduce în circuitul ştiinţific noi informaţii documentare şi propune noi direcţii de cercetare în domeniul relaţiilor româno-sovietice din anii ’20 ai secolului trecut.
      Dacă, în general, temele prezentate s-au limitat la o singură minoritate sau regiune, există şi în acest volum texte despre minorităţi în anii naţional-comunismului (Liviu Rotman), multiculturalismul din România (Florin Abraham) sau despre ideologia minoritară (Dumitru Batâr).
      Structurarea cuprinsului volumului s-a făcut în ordinea cronologică a subiectelor tratate, fără alte considerente.
      Acest volum îşi datorează existenţa, ca şi cele anterioare, tuturor colegelor şi colegilor care au răspuns apelului nostru şi Departamentului pentru Relaţii Interetnice al Guvernului României, căruia îi exprimăm întreaga gratitudine pentru sprijinul acordat în organizarea simpozionului şi în publicarea comunicărilor prezentate.

Coordonatorii