coord. Vasile Ciobanu, Sorin Radu
Partide politice şi minorităţi naţionale din România în secolul XX, vol. 4
ISBN 978-606-8030-53-1
16,5x23,5 cm
Sibiu 2009
420 p.

      Simpozionul Partide politice şi minorităţ naţionale din România în secolul XX a ajuns la cea de a treia ediţie iar seria de volume cu acelaşi titlu, care au înmănuncheat comunicările prezentate, se află la volumul IV, deoarece în anul 2007 reunirea cercetă­torilor interesaţi la Sibiu nu a mai fost posibilă. Totuşi, cu ajutorul Departamen­tului pentru Relaţii Interetnice al Guvernului României, textele comunicărilor au fost adunate şi publicate în volumul al II-lea.
      Cu sprijinul aceluiaşi Departament şi al domnului Subsecretar de Stat, prof. univ. dr. Zeno Karl Pinter, în acest an s-a organizat a III-a ediţie a simpozionului, iar rezultatele investigaţiilor ştiinţifice întreprinse de 29 de colege şi colegi din ţară, din Ungaria şi Republica Moldova sunt tipărite în paginile ce urmează. Multe din textele alăturate aparţin unor cercetători prezenţi şi în volumele anterioare, fapt ce demonstrează că există un interes real pentru întâlnirile de la Sibiu, organizate în ultimii ani de Departamentul pentru Relaţii Interetnice al Guvernului României, Asociaţia „Cercetarea Sibiană“ şi Facultatea de Istorie şi Patrimoniu „Nicolae Lupu“ a Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu. În paginile volumului de faţă sunt prezenţi istorici cunoscuţi, profesori universitari cu experienţă în reconstituirea şi interpretarea trecutului minorităţilor naţionale, al relaţiilor interetnice, al politicii partidelor şi statului român faţă de minorităţi, dar şi tineri doctoranzi aflaţi la începuturile carierei ştiinţifice. În aceste condiţii, inevitabil, textele publicate nu au aceeaşi valoare şi nici aceeaşi întindere, deşi cele două aspecte nu sunt neapărat într-o relaţie directă.
      Ca şi în anii trecuţi, aria tematică a subiectelor este amplă, deşi cronologic acoperă un singur secol. Întrucât fiecare autor şi-a ales tema comunicării în funcţie de propriile preocupări, nu se realizează, pe întregul volum, o abordare sistematică a politicii partidelor faţă de minorităţile naţionale sau a vieţii acestor minorităţi de-a lungul secolului XX. Fiecare autor a propus un aspect sau altul, pe care le-a cercetat în ultimul timp. Volumul prezintă deci cele mai noi rezultate ale investigaţiilor ştiinţifice întreprinse de participanţi.
      Respectând criteriul cronologic, folosit în volumele anterioare, comunicările au fost ordonate şi în paginile următoare după acelaşi principiu.
      În unele cazuri, de exemplu al subiectului propus de Stoica Lascu, românii balcanici în viziunea partidelor politice şi a liderilor de opinie, abordarea începe încă de la sfârşitul veacului al XIX-lea încheindu-se la 1914.
      Situaţiei complexe din Basarabia în prima jumătate a secolului XX îi sunt consacrate câteva comunicări abordând statutul ruşilor de aici (Flavius Solomon), politica stalinistă de deportare dintre anii 1941 şi 1951 (Ludmila Tihonov), politica sovietică în teritoriile anexate în 1941, în mod special în Republica Socialistă Sovietică Moldovenească (Mariana Ţăranu).
      Perioada interbelică a captat, din nou, atenţia celor mai mulţi dintre autori, care s-au referit la minorităţile maghiară, evreiască, germană, bulgară, la atitudinea unor partide politice faţă de minorităţi, la viaţa minorităţilor din întregul spaţiu balcanic. Chestiunea funcţionarilor publici din Transilvania după 1 Decembrie 1918 este prezentată de Virgil Pană, pe studiul de caz de la Târgu Mureş. Următoarele două comunicări relevă implicarea autorităţilor maghiare în susţinerea maghiarilor din România. Astfel, cercetătorul Bárdi Nándor (Ungaria) se referă la sistemul de instituţii şi la strategia de politică maghiară a guvernelor de la Budapesta pe întreaga perioadă interbelică, iar Alexandru Ghişa întreprinde o analiză comparată asupra statutului maghiarilor din România în paralel cu acela al românilor din Ungaria în secolul XX. Un studiu amplu a consacrat Tóth Szilárd dezbaterilor din Parlamentul României asupra problemei învăţământului maghiar în anii dintre cele două războaie mondiale.
      Două studii au în vedere minoritatea evreiască; primul, semnat de Gidó Attila, prezintă organizaţiile care au reprezentat în deceniile al treilea şi al patrulea din veacul trecut, interesele evreilor transilvăneni, iar al doilea, datorat lui Petre Ţurlea, aduce completări la o comunicare din vol. I (2006) despre poziţia Partidului Naţionalist Democrat faţă de evrei.
      Pentru prima dată este prezentă în volumele noastre o comunicare consacrată minorităţii bulgare. George Ungureanu demonstrează că a fost înfiinţat un Partid al Bulgarilor din România, care a vut însă o activitate redusă.
      Alte comunicări au în vedere implicarea minorităţilor în viaţa politică din România, în primul rând în alegeri (studiul de caz referitor la judeţul Bihor, realizat de Ion Zainea) sau unele aspecte din politica statelor balcanice faţă de minorităţile naţionale de pe teritoriile lor, studiu semnat de Sime Pirotici.
      Un subiect aparte, dedicat Comisiei Nansen (1919-1921) şi preocupărilor sale pentru cetăţeni ai României este abordat de Silviu Marian Miloiu.
      Anii celui de-al Doilea Război Mondial sunt ilustraţi de comunicările elaborate de Liviu Cărare, despre impunerea purtării stelei galbene evreilor din Cernăuţi, Alin Spânu, care prezintă un document din 1943 despre huţanii (huţulii) din Bucovina şi Gabriel Moisa care dezbate problema componenţei şi a atitudinii organizaţiei Bihor a Uniunii Patrioţilor, din anii 1944-1946.
      Îmbucurător este faptul că în acest volum sunt mai multe studii privind perioada postbelică, până în zilele noastre. Această serie debutează cu consideraţiile Magdalenei Ionescu despre emigrarea evreilor din România anilor 1945-1947 şi continuă cu studiul semnat de Mihály Zoltán Nagy despre rolul Uniunii Populare Maghiare în protejarea intereselor comunităţii maghiare şă în politica PCR faţă de aceasta. Miodrag Milin tratează contribuţia revistei „Kulturni uputnik” („Îndrumătorul cultural”) la vehicularea clişeelor staliniste din anii 1948-1951, printre sârbii din Banat. Aceleiaşi propagande comuniste îi este dedicat şi studiul elaborat de Lucian Robu  despre rolul unor texte ale literaturii maghiare din România în această campanie de îndoctrinare.
      Zoltán Csaba Novák surprinde politica PCR într-un moment deosebit, acela din anul 1968, când se părea că regimul Ceauşescu realiza o deschidere şi în acest domeniu. În aceiaşi ani însă, acest regim şi îndeosebi Securitatea erau implicate în emigrarea unui număr crescând de familii din rândurile germanilor din România, subiect prezentat cu o bogată documentare de Florian Banu. Agenţii Securităţii i-au supravegheat strict în deceniile opt şi nouă şi pe preoţii catolici maghiari din România (caz cercetat de Denisa Florentina Budeancă) ca şi pe romi. Pe baza documentelor privind urmărirea acestora din urmă, Valentin Vasile a schiţat măsurile de integrare socio-economică a romilor în ultimele decenii de comunism.
      Perioada postcomunistă este ilustrată de studiul temeinic al lui Florin Abraham care abordează relaţia dintre partidele etnocentrice şi votanţii lor din anii 1990-2008.
      Ultima secvenţă a volumului este dedicată germanilor din România. Cosmin Budeancă, folosind metodele istoriei orale, a sondat amintirile unor contemporani români despre evoluţia vieţii naţional-politice a concetăţenilor germani din anii '30-'40, obţinând rezultate surprinzătoare. Comunicarea semnată de Vasile Ciobanu marchează împlinirea a 90 de ani de la Conferinţa Naţională a Saşilor (Sachsentag), organizată în noiembrie 1919, la Sighişoara.
      Această trecere în revistă a comunicărilor din paginile următoare oferă o imagine asupra conţinutului volumului de faţă care se datorează interesului colegelor şi colegilor din ţară şi chiar din afara graniţelor pentru tematica generoasă a simpozionului organizat la Sibiu. Meritele şi eventualele scăderi, întreaga răspundere pentru concluzii aparţine autorilor, cărora le mulţumim pentru efortul de a trimite textele din timp, pentru editare, de a participa la dezbaterile simpozionului.
      Gratitudinea noastră se îndreaptă, de asemenea, spre Departamentul pentru Relaţii Interetnice, cu întregul său personal şi spre Asociaţia „Cercetarea Sibiană“.

Coordonatorii