coord. Vasile Ciobanu, Sorin Radu
Partide politice şi minorităţi naţionale din România în secolul XX, vol. 3
ISBN 978-973-7865-99-1
16,5x23,5 cm
Sibiu 2008
430 p.

      Interesul trezit de cele două volume Partide politice şi minorităţi naţionale din România în secolul XX , apărute în anii 2006 şi 2007, ne-a determinat să continuăm. Din păcate, în anul 2007 nu am reuşit organizarea unui simpozion pe această temă, dar datorită înţelegerii colegilor care ne-au trimis textele comunicărilor pregătite am reuşit alcătuirea volumului al II-lea. În acest an, datorită sprijinului Departamentului pentru Relaţii Interetnice am reuşit să reunim la Sibiu peste treizeci de colegi care au participat la cea de-a doua ediţie a simpozionului Partide şi minorităţi naţionale din România în secolul XX, organizat de Facultatea de Istorie şi Patrimoniu „Nicolae Lupu“ a Universităţii „Lucian Blaga“ din Sibiu, cu sprijinul Departamentului pentru Relaţii Interetnice al Guvernului României, personal al domnului Subsecretar de Stat, prof. univ. dr. Zeno Karl Pinter, căruia îi mulţumim şi pe această cale.
      Comunicările susţinute la simpozionul din acest an, care au generat discuţii vii, pe care, din păcate, nu le putem reda, le-am reunit în paginile următoare, cu speranţa că vor trezi acelaşi interes ştiinţific ca şi volumele anterioare. Cele 26 de texte adunate în volumul al III-lea, aparţin unor colegi prezenţi şi în cele două apariţii anterioare, dar şi unor autori mai tineri, chiar debutanţi, doctoranzi aflaţi la începutul muncii sistematice de cercetare. Majoritatea autorilor sunt din România, dar sunt prezente şi două colege din Republica Moldova (Ludmila Tihonov şi Mariana Ţăranu) şi dl. Hans-Christian Maner (Universitatea din Mainz), bun cunoscător al perioadei interbelice din istoria României.
      Textele din paginile următoare abordează tematica largă, generoasă a domeniului propus: partide politice şi minorităţi naţionale. Subiectul este de o mare amploare, implicând şi abordări anterioare anului 1900, dar necesare pentru înţelegerea evoluţiilor din veacul XX (chestiunea alterităţii în constituţiile României, subiect abordat de Florin Abraham sau problema evreiască în a doua jumătate a secolului XIX, episod tratat de Liviu Brătescu). La acest simpozion, autorii comunicărilor s-au străduit, şi considerăm că au reuşit, să abordeze relaţiile interetnice, politica diferitelor partide politice faţă de minorităţile naţionale. Având în vedere specificul simpozioanelor ştiinţifice nu am urmărit o tratare sistematică a acestui vast domeniu de cercetare. Astfel, nu toate partidele din România şi nu toate minorităţile naţionale sunt tratate în volumul de faţă. Considerăm că rezultatele cercetărilor puse în circuitul ştiinţific prin cele trei volume vor contribui la mai buna cunoaştere a minorităţilor naţionale din România, a politicii partidelor şi guvernelor din România secolului XX faţă de acestea, a relaţiilor interetnice. Autorii sunt răspunzători pentru corectitudinea informaţiilor puse în circulaţie, pentru concluziile propuse. Suntem conştienţi că textele din prezentul volum sunt inegale atât ca întindere cât şi ca valoare ştiinţifică. Am apreciat utilă publicarea lor şi în aceste condiţii, pentru că şi de această dată avem comunicări ce aduc noi date şi informaţii într-un domeniu vitregit până în 1989, dar şi interpretări, încercări de sinteză, abordări comparatiste şi conceptuale.
      De această dată gruparea textelor s-a realizat în ordinea cronologică a perioadei abordate, indiferent de natura şi problematica studiului.
      Interesul statului român şi al principalelor partide politice faţă de problema minorităţilor este abordat de către Liviu Brătescu (episodul problemei evreieşti din 1867-1868 şi căderea liberalilor radicali de la guvernare), de Florin Abraham care elaborează un studiu temeinic ce relevă soluţiile găsite de adunările constituante pentru tratarea minorităţilor naţionale, de Ovidiu Buruiană care se opreşte asupra atitudinii liberalilor din perioada interbelică faţă de minorităţi. De interes sunt şi noile informaţii despre lipoveni la 1919, studiaţi de Siguranţă (Alin Spânu) ca şi consideraţiile Cristinei Ţineghe cu privire la prezenţa problemei minorităţilor în discursul diplomatic maghiar la Conferinţa Păcii din 1919-1920 sau consideraţiile lui Horia Bozdoghină privind LANC şi problema minorităţilor.
      Perioada interbelică este în centrul demersurilor întreprinse de Hans-Christian Maner, care abordează chestiunea elitelor şi partidelor politice, de Virgil Pană care întreprinde o analiză a raporturilor dintre cultele minoritare şi stat, de Dorel Marc care abordează relaţia majoritari-minoritari în cadrul aplicării reformei agrare din 1921 în Zona Mureşului Superior, de Radu Racoviţan care prezintă opiniile lui R.W.Seton-Watson faţă de problema minorităţilor.
      Un segment important al lucrărilor îl constituie acela consacrat evreilor din România secolului XX. Şi în acest volum sunt o serie de contribuţii care merită atenţia cititorului interesat. Astfel, Florin Stan aduce noi mărturii privind atitudinea unor structuri ale Armatei Române faţă de evrei în anii 1940-1941. Trecând la epoca postbelică, Nadia Badrus se opreşte la situaţia evreilor din România în anii comunismului prin intermediul relaţiei „identitate etnică, parcurs biografic, opţiuni politice“, iar Florian Banu încearcă să elucideze măsura în care prezenţa evreilor în aparatul Securităţii este un mit sau o realitate. La rândul său, Pavel Moraru aduce în discuţie o serie de aprecieri ale istoriografiei ruse cu privire la prezenţa evreilor în mişcarea comunistă. Din anii comunismului este şi insolitul caz privind impactul războiului şi al comunismului asupra unui grup de persoane (români şi sârbi) şi a conştiinţei lor identitare, prezentat de Miodrag Milin. Acelaşi impact îl are în vedere şi Costel-Cristian Lazăr care se ocupă de „cazul“ episcopului catolic Márton Áron, urmărit de autorităţile comuniste din România. Structura etnică a nomenclaturii din Maramureş în anii 1945-1965 a fost analizată cu discernământ de Dorina Orzac.
      În volumul de faţă impactul comunismului în Basarabia este prezentat de Mariana Ţăranu (pentru anii 1940-1941) şi Ludmila Tihonov pentru anii 1944-1965 (cu privire specială asupra vieţii bisericeşti).
      Minoritatea germană constituie subiectul cercetărilor întreprinse de Eugen Străuţiu (care prezintă organizarea naţional-politică a saşilor din Miercurea Sibiului în anii 1918-1944), Vasile Ciobanu (consideraţii despre elita politică la 1918-1919), Daniel Hrenciuc (consideraţii privind situaţia germanilor bucovineni în anii interbelici) şi Lucian Robu care prezintă aspecte ale propagandei comuniste în rândurile saşilor, pe baza unui document al P.C.R. din 1965.
      De mare interes sunt şi comunicările prezentând tradiţiile şi situaţia actuală a istroromânilor din Croaţia (Elena Ramona Potoroacă) şi a românilor din Ungaria (Cristina Dogot) cu o mare bogăţie de informaţie dar şi cu interpretări judicioase, cu deschideri pentru noi investigaţii. La fel de incitant şi de documentat este studiul cel mai aproape de actualitate, elaborat de Réka Horváth, despre problematica autonomiei în optica UDMR (1990-2004).
      Această scurtă trecere în revistă a sumarului volumului a urmărit doar să ofere o imagine generală asupra volumului, să stimuleze interesul eventualului cititor şi să ofere câteva lămuriri asupra unui proiect de cercetare mai amplu.
      În încheiere, mulţumim tuturor colegelor şi colegilor care au participat la simpozion şi ne-au trimis textele solicitate, pregătite pentru editare. Gratitudinea noastră se îndreaptă şi spre Departamentul pentru Relaţii Interetnice, cu întregul său personal, fără al cărui sprijin acest volum nu ar fi apărut.