Eugen Străuțiu
Transnistrian Bibliography
ISBN 978-606-616-346-0
Sibiu, 2016
14,5x20,5 cm
150 pag.

    Lucrarea de față își propune, pentru prima oară de la izbucnirea fazei armate a conflictului transnistrean, să ofere o colecție de maximă cuprindere a surselor bibliografice relevante pentru înțelegerea cauzelor, exprimării violente și negocierii ulterioare a conflictului – care încă pare departe de soluționare.
     Metodologia cercetării
     Criterii de selecționare a itemilor bibliografici
     Cercetarea noastră respectă normele științifice, începând cu metoda selecționării surselor bibliografice. Sunt incluse în prezenta culegere bibliografică exclusiv publicațiile analitice ale autorilor și colectivelor de autori care, în demersul lor, au respectat cerințele metodologice ale cercetării științifice. Criteriul obligatoriu de începlinit al volumelor, studiilor sau articolelor, îl reprezintă utilizarea notelor bibliografice (adică indicarea surselor utilizate în documentarea analizei, indiferent de sistemul de citare). Selecționând volumele conectate tematicii noastre, am avut așteptări și cu privire la o bibliografie sumară, în finalul volumului sau în finalul fiecărui capitol. Studiile în volume colective au fost incluse în baza noastră de date în măsura în care au fost documentate prin note bibliografice, având un plus de valoare atunci când au propus o bibliografie finală. Pentru articolele din revistele științifice, alături de utilizarea notelor bibliografice, am urmărit existența unui rezumat într-o limbă de circulație internațională, a câtorva cuvinte-cheie în aceeași limbă, și (nu obligatoriu) a traducerii titlului în limbă internațională. Respectând aceste criterii, lucrările selecționate aduc implicit un grad ridicat de obiectivitate, de abstractizare a faptelor, de înțelegere principială a fenomenelor și proceselor, iar valoarea concluziilor și a propunerilor de politici este ridicată.
     Am exclus de la aceste standarde memoriile participanților la conflict, care reprezintă un intrument de lucru absolut necesar analiștilor, dar care sunt grevate de toate minusurile unei analize științifice: sunt subiective, sunt opera unor persoane care nu au exercițiul cercetării, și reprezintă experiența parțială a unei poziționări geografice și a unei rememorări limitate, fără acces nemijlocit la sensul general al procesului. Sensul acestor lucrări este evocator, mobilizator și patriotic, fiind mult mai aproape de politică decât de analiza politică. Din această cauză, adesea se contrazic. Dar fără această categorie bibliografică, care așteaptă a fi analizată comparativ, comprehensiv, coroborat cu documentele oficiale emise în timpul procesului, nu putem spera la o înțelegere corectă a fenomenului transnistrean.
     Am exclus din repertoriul nostru bibliografic articolele de presă (comentarii, analize, editoriale), produsele agențiilor de presă și ale instituțiilor implicate în gestionarea conflictului (comunicate, știri, comentarii), dar și analize publicate în prestigioase reviste de analiză internațională (spre exemplu ”Foreign Policy’ și similare) care oferă comentarii restrânse la valoarea două-trei pagini, pe subiecte de interes punctual, fără nicio documentare bibliografică, și puternic pătrunse de poziționarea politică și ideologică a autorului.
    Pe de altă parte, am păstrat în atenția noastră numai acele lucrări care, prin titlu, se referă exclusiv sau inclusiv la problema transnistreană, și nu am reținut pe acelea care (fără a menționa Transnistria în titlu) au referiri vagi de natură comparativă la tema noastră. Așa spre exemplu, abordările analitice ale fenomenelor „conflictelor înghețate” și „statelor de facto” nu fac obiectul repertoriului nostru, dacă titlul nu menționează explicit cazul transnistrean. Cele două fenomene pot fi la fel de bine obiectul unor bibliografii separate, mai voluminoase decât prezenta.