Maura Geraldina Giura, Lucian Giura
Studii astriste. Prin cultură la putere
ISBN 978-606-616-440-5
Sibiu, 2022
14,5x20,5 cm
366 pag.

  Articolele reunite în volumul, sugestiv intitulat Studii astriste. Prin cultură, la putere, readuc în atenția cititorului o faimoasă instituție identitară, constituită la Sibiu, în anul 1861, și desființată în 1950. Este vorba despre Asociațiunea transilvană pentru literatura română și cultura poporului român – ASTRA.
  Dintre stanțele filozofice ale lui Traian Chelariu, alegem una, cu adâncă rezonanță: „Patriile nu sunt în primul rând țări, ci conștiințe, ele nu sunt întinse, ci intense, ele sunt calitate, și nu cantitate, suflet mai întâi, și apoi trup”. Ce voia, de fapt, să spună redutabilul poet și gânditor? „Când neamul tău (...) uită de căile mari ale vieții, este necesar ca măcar unul din fiii lui să-i pună înainte oglinda...”
  O asemenea oglindă a fost, pentru întreg neamul românesc, Asociațiunea sibiană, al cărei crez dă strălucire misiunii sale culturale: Per aspera ad astra!
  „În istoria poporului român în general, a ramurii sale transilvane cu deosebire, național-social-cultural s-au împletit până la contopire, unul determinându-l pe celălalt, unul derivând din altul și împreună constituind fenomenul istoric complex, al cărui cuprins însemna istoria integrală. (...) Un popor, o conștiință caracterizează fenomenul renașterii naționale-sociale-culturale, acel impresionant Risorgimento românesc” – subliniază acad. Ștefan Pascu.
  Continuatoare a spiritului Școlii Ardelene, precum și a ideilor revoluției de la 1848, ASTRA a contribuit – prin programul său cultural-național, răspândit în toate ținuturile românești – la Unirea cea Mare din 1918. Fizionomia epocii se conturează, în bună măsură, grație acțiunilor Asociațiunii, care își deschide porțile nu doar românilor transilvăneni – organizați pe „despărțăminte”, în anul 1869 –, ci și unor membri noi, exponenți ai culturii din Banat, Crișana, Maramureș, Bucovina, Basarabia, Dobrogea.
  Iată rostirea lui Vasile Goldiș, la deschiderea Congresului Cultural al ASTREI, din 24 aprilie 1930, cu evident caracter emblematic: „M-am hotărât să prilejuiesc o întrunire a tuturor adevăraților reprezentanți culturali ai țării și să chem ca referenți ai deosebitelor probleme competențele cele mai ilustre ale generației noastre. Am dorit să avem odată întrunit Parlamentul cultural al Țării Românești după întâia decadă a Unirii, fiindcă eu personal sunt adânc convins că, oricât s-ar pierde prin politică, totul se poate câștiga prin cultură. Și am socotit ca loc de adunare potrivit orășelul acesta ascuns în umbra munților, ca un simbol al modestiei și simplității, nedespărțite tovarășe ale tuturor marilor făptuiri”.
  Aliajul național-cultural a constituit stâlpul de susținere al ASTREI, pe întreg parcursul activității sale, de aproape nouă decenii. Întocmirea statutelor li se datorează lui George Barițiu, Ioan Pușcariu, Timotei Cipariu și Andrei Șaguna. Cel dintâi președinte, învrednicit a conduce Asociațiunea, a fost Andrei Șaguna, vicepreședinte – Timotei Cipariu, secretar – George Barițiu. La adunările generale au luat parte invitați din toate teritoriile românești, iar ca membri onorifici au fost aleși renumiți cărturari de peste munți: Alexandru Odobescu, Mihail Kogălniceanu, Titu Maiorescu, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Vasile Alecsandri, Nicolae Iorga. De menționat, între membrii de onoare, nume ilustre precum: Jan Urban Jarník, Gustav Weigand, Wilhelm Meyer-Lübke.
  Cu râvna slujitorilor ei, ASTRA și-a orientat prodigioasa activitate în două direcții statornice: cultură de rang înalt (inițial, prin secțiile: filologică, istorică, de științe fizico-naturale, completate ulterior cu secțiile școlară și economică, medicală, de științe sociale, tehnică-industrială, artistică, etnografică-geografică) și una de „popularizare”, cu vădită intenție de „luminare” (prin modalități specifice: conferințe, prelegeri, reuniuni, serbări, expoziții, reviste „poporale”, colecții precum „Biblioteca poporală a Asociațiunii”, editarea de manuale, cursuri de alfabetizare, înființarea unor mici muzee și biblioteci sătești, întemeierea de școli și cămine culturale la sate). Au beneficiat de burse, asigurate din fondurile Asociațiunii, generații de elevi și studenți precum: Andrei Bârseanu, Victor Babeș, Ioan Lupaș, Octavian Goga, Aron Cotruș, Iuliu Hațieganu ș.a. Societatea a beneficiat de reviste proprii: „Transilvania” (1868-1945, susținută de mentorul său, George Barițiu), „Țara noastră” (1907, redactor: O. Goga), „Revue de Transylvanie” (1934, condusă de Silviu Dragomir și D.D. Roșca), „Foaia poporului” (1893-1947). Sub auspiciile și din fondurile Asociațiunii a apărut, coordonată de Corneliu Diaconovich, Enciclopedia Română – lucrare monumentală, în 3 volume, editată la Sibiu, între anii 1898-1904.
  Să dăm crezare pilduitorului adagiu al filozofului bucovinean: „În toate cazurile, acțiunea este mai mântuitoare decât lipsa de acțiune”. Poate de aceea Maura Geraldina Giura și Lucian Giura, autorii lucrării, au desfășurat cu cerbicie o muncă de cercetare de peste două decenii, în numeroase arhive/biblioteci, descoperind documente noi, de o valoare inestimabilă pentru patrimoniul cultural din Transilvania, regiune istorică a României. Cu patima vie a condeierului și spiritul scormonitor al istoricului, au fost minuțios parcurse documente inedite, aparținând Despărțămintelor „Astrei”: Mediaș, Toplița, Deva, Sebeș.Trudă, abnegație, pasiune – calități din ce în ce mai rar întâlnite în lumea noastră cea grăbită...
  În sumarul volumului, regăsim studii/articole tratând teme astriste, de real interes. Subiectele variate și abordarea nuanțată invită la lectură și relectură: Ioan Lupaș și „Asociațiunea”; Din activitatea Despărțământului Toplița al „Astrei” (1927-1940); Despărțământul Mediaș al Astrei (1890-1948); Adunările generale ale Astrei de la Deva (1874, 1899 și 1932); 75 de ani de la Congresul Cultural al ASTREI, „Primul Parlament al culturii românești”; Asociațiunea ASTRA și cehoslovacii în context documentar; Aspecte privind viața și activitatea lui Corneliu Diaconovich (1856-1923); Elie Miron Cristea și „Astra”. Noi contribuții; Vasile Alecsandri și asociațiunea „Astra” – iată un veritabil periplu istorico-literar. Ochiulscrutător al cercetătorului e îndreptat spre unghiuri mereu noi, evidențiind activitatea „de serie mare” a ASTREI transilvane. Sunt meritorii contribuții la propășirea culturii românești, căci „unde dezbină legea, unește cartea, lumina” (Nicolae Iorga).
    
  „Spiritul nu are curbură, ca spațiul. Spiritul nu are dimensiune. Mărginiți sunt cei ce-l măsoară. Spiritul e singura realitate care sporește pe măsură ce se cheltuiește” (Traian Chelariu). Zăbovind îndelung printre vechi „hrisoave” și uitate documente de arhivă, Maura Geraldina Giura și Lucian Giura vor fi dobândit, fără îndoială, haloul luminos al acestora.

Doina Florea