Alin Gvidiani
Documente și acte normative referitoare la procesul de reglementare transnistreană
ISBN 978-606-616-391-0
Sibiu, 2020
14,5x20,5 cm
238 pag.

   Pe parcursul intervalului de timp iulie 1992 – august 2020, în procesul de negocieri privind reglementarea transnistreană sau referitor la acest proces, au fost semnate și s-au expus poziții ale demnitarilor de rang înalt în 235 de documente oficiale, în 24 de reuniuni ale miniștrilor afacerilor externe ai OSCE și în 4 summit-uri OSCE organizate la nivelul șefilor de state/ guverne participante, precum și au fost semnate 915 decizii și procese-verbale, aprobate în cadrul Comisiei Unificate de Control - ce vizează desfășurarea operațiunii de menținere a păcii, monitorizarea situației din Zona de Securitate, menținerea și restabilirea ordinii publice în acest perimetru.
   În această listă nu sunt incluse declarațiile și alocuțiunile pe tematica transnistreană rostite de pe platforma ONU, Consiliului Europei și a altor organizații internaționale (cu excepția OSCE).
   Din cifra celor 235, categoriile documentelor sunt următoarele: acorduri – 13, memorandumuri – 4, addendumuri la memorandumuri – 1, declarații – 27, protocoale – 60, procese-verbale – 28, addendumuri la procese-verbale – 2, decizii protocolare – 60, anexe la decizii protocolare – 5, înscrieri sau încheieri protocolare – 9, protocoale adiționale sectoriale – 9, acorduri adiționale la contracte sectoriale – 1, planuri de acțiuni – 2, programe – 2, foi de parcurs – 1, mecanisme-cadru – 1, adresări – 3, înțelegeri – 1, propuneri – 2, orare de rambursare – 1, acte de predare-primire – 1, comunicate comune – 2.
   Domeniile acoperite vizează următoarele sfere: politic – 85, militar – 7, securitate – 3, transport auto și avia – 20, transport feroviar – 13, economie – 9, comerț – 1, vamal – 8, energetică – 14, ecologie – 10, educație – 9, combaterea criminalității și ordine publică – 5, telecomunicații – 4, comunicații poștale – 4, bancar – 3, libera circulație – 2, ocrotirea sănătății – 3, protecție socială – 2, agricultură – 2, umanitar – 1, cultură – 1, metrologie – 1, statistică – 1, fitosanitar și veterinar – 1, securitate alimentară – 1, penitenciar – 1, media – 1, electoral – 1, radiologie – 1, cooperare interinstituțională – 1, multisectorial – 18,  documente cu caracter procedural și de reglementare a negocierilor – 7.
   Cele mai active perioade cu cel mai mare număr de documente semnate și declarații formulate în ordine descendentă se conturează în anii 2003 (25), 1998 (22), 2001 (20), 1999 (20), 2002 (19), cele mai puţine în ordine ascendentă sunt în anii 2009 și 2020 (câte 1), 1992 (2), 1993 (2), 2004, 2011, 2014, 2016 și 2019 (câte 3), 2010 (4), iar în perioada anilor 2007-2008 s-a urmărit o pauză, nefiind semnat și evidențiat nici-un document.
   Documentele semnate în cadrul formatelor de negocieri (,,5+2”, ,,1+1”, grupuri de lucru sectoriale) au menirea de a formaliza anumite aspecte convenite în negocieri și de a identifica și pune în aplicare mecanisme provizorii de soluționare a unui spectru larg de probleme actuale, generate de nereglementarea conflictului, astfel încât să se avanseze treptat spre apropierea părților, eliminarea barierelor, rezolvarea problemelor stringente ale populației și atingerea unei formule definitive de reglementare a dosarului transnistrean.
   Aceste documente nu sunt acte normative propriu-zise deoarece sunt o emanare a celor agreate în negocierile politice și pot produce efecte juridice doar după crearea cadrului normativ de resort (de ex.: Legea nr.170/2018 reflectă mecanismul de înmatriculare cu plăci auto neutre convenit prin Decizia protocolară din 24.04.2018) și la fel nu pot institui un al 3-lea spațiu juridic (pe lângă cel național și internațional) fiindcă scopul țintit este cel al restabilirii (și nu separării) spațiilor naționale unice (juridic, economic, social, vamal, de securitate, apărare ș.a.).
   O mare parte din documentele semnate în negocieri și-au încetat termenul de acțiune (fiind aprobate pentru o perioadă determinată de timp), au devenit inactuale, au fost denunțate de Chișinău urmare a incompatibilității cu ordinea constituțională și a lezării abuzive a drepturilor omului, nu corespund contextului regional și internațional din prezent, nu au contribuit nicidecum la atingerea obiectivului central al negocierilor – reglementarea finală a conflictului și la aprobarea statutului regiunii în componența statului suveran și indivizibil Republica Moldova.
   Stabilirea potențialelor mecanisme de garanții privind implementarea documentelor anterior formalizate în negocieri și conexarea oricărui nou angajament cu acest mecanism este o abordare relativ viabilă și poate fi utilizată în volum plenar doar la etapa de reglementare post-conflict și exclusiv în situația contribuirii directe și consecutive la conturarea și aprobarea parametrilor finali ai viitorului statut juridic special al unităților administrativ-teritoriale din stânga Nistrului și mun. Bender.

Alin Gvidiani

     Lucrarea de față este rezultatul colaborării între domnul Alin Gvidiani și Laboratorul pentru Analiza Conflictului Transnistrean (Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu), în cadrul unui program editorial care a oferit, până în prezent, cărțile: Eugen Străuțiu și Vasile Tabără, A comparative analysis of the development on the two banks of the Dniestr, Editura Techo Media, Sibiu, 2015; Eugen Străuțiu, Nicoleta Munteanu și Marius Șpechea, Opțiunile partidelor politice din Republica Moldova în problema transnistreană, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2017; Eugen Străuțiu, The Transnistrian Conflict Files, Editura Techno Media, Sibiu, 2017; Mihai Melintei, Cronologia conflictului transnistrean adnotată bibliografic (cu traducere în limba rusă), Editura Armanis, Sibiu, 2018; Eugen Străuțiu, Transnistrian Bibliography, Editura Techno Media, Sibiu, 2019. La acestea se adaugă trei volume ale periodicului „Anuarul Laboratorului pentru Analiza Conflictului Transnistrean” (2017, 2018 și 2019), care este indexat în patru baze de date internaționale.
     Colaborarea domnului Gvidiani, în calitate de funcționar al Biroului politici de reintegrare din cadrul Cancelariei de Stat, în proiectele LACT, datează deja de mulți ani. Analizele și interviurile sale au fost postate inițial pe site-ul https://lact.ro/, iar ulterior au fost publicate în format tipărit, în „Anuarul Laboratorului pentru Analiza Conflictului Transnistrean”.
     În acest moment, expertiza impresionantă a domnului Gvidiani se întâlnește cu proiectul LACT de construire a unui set de instrumente de lucru necesar cercetării aprofundate a conflictului transnistrean. Deja sunt în circulație două volume care oferă cronologia și respectiv bibliografia conflictului transnistrean.
     O contribuție cuprinzând inventarul documentelor și actelor normative semnate / elaborate în cadrul procesului de reglementare transnistreană survine în mod firesc, completând seria de fundamente puse la dispoziția cercetătorilor care vor să extindă cunoașterea și interpretarea fenomenului transnistrean. Vor beneficia toate nivelurile de cercetare, de la cel profesionist la cel al studiilor doctorale, masterale și de licență, până la nivelul amator – al jurnaliștilor, politicienilor și funcționarilor, dar și al pasionaților fără studii de specialitate, care vor găsi în lucrarea de față un foarte util punct de plecare pentru a aprofunda un anume eveniment, fenomen sau proces identificat în cadrul eforturilor de reglementare transnistreană.
     Din punct de vedere al genului științific, cercetarea domnului Gvidiani se încadrează în categoria „inventarului de documente”. În sens strict, inventarul de documente este instrumentul de organizare a unui fond arhivistic, pus la dispoziția cercetătorului în sala de studiu a arhivei, pentru a-și identifica și calibra interesul față de unul sau mai multe documente - care pot fi comandate pentru studiere aprofundată. În sens larg, inventarul de documente nu se limitează la conținutul unei singure arhive, ci colectează și expune documentele referitoare la un conținut tematic, indiferent de locul unde pot fi accesate.
     Documentele inventariate în lucrarea de față sunt păstrate, în format imprimat pe hârtie, de către partenerii de negociere de la Chișinău și Tiraspol, precum și de către Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa – în calitate de principal mediator al conflictului. Cea mai mare parte a acestor documente, în fotocopie sau prin preluarea tehnoredactată a textului, sunt accesibile online, dar nesistematic. La momentul semnării, unele au fost publicate pe diferite site-uri sau chiar în formatul print al unor ziare. O colecție reprezentativă, formată mai ales din fotocopii, este pusă la dispoziție pe site-ul Biroului politici de reintegrare. Câteva documente apar și în cărți, articole, studii și rapoarte publicate în format print sau online („Anuarul Laboratorului pentru Analiza Conflictului Transnistrean” oferă o rubrică permanentă destinată documentelor semnate în cursul anului apariției). Actele normative cărora autorul le consacră un capitol special, sunt publicate în „Monitorul Oficial al Republicii Moldova”.
     Efortul principal al domnului Gvidiani constă în colectarea și organizarea sistematică (după criteriul mixt conținut / cronologie) a fondului de documente și acte normative relevante pentru reglementarea conflictului transnistrean. Pentru fiecare în parte, se indică data semnării, categoria de conținut (politic, securitate, militar, umanitar, multisectorial ș.a.), denumirea documentului, semnatarii, și se oferă o scurtă descriere a conținutului.
     O altă contribuție, care face un serviciu excepțional cititorilor de limba română, este includerea in extenso a conțintului celor mai importante documente semnate în cadrul procesului de negociere, în traducerea lor românească. Utilizarea limbii ruse este regula în derularea negocierilor; pe cale de consecință, majoritatea covârșitoare a documentelor semnate au fost redactate în limba rusă. Aici avem și o explicație cu privire la cauzele pentru care cercetătorii români și, în general, publicul român, au rămas până astăzi slab conectați la problema transnistreană. Alin Gvidiani oferă astfel un suport necesar și util, chiar și în manieră introductivă, vorbitorilor de limba română.
     Colecția de acte normative adoptate la Chișinău în reglementarea problemei transnistrene, este publicată pentru prima oară ca atare, completându-se în mod fericit cu extrase din programele de activitate guvernamentale la tema abordată. Se pot compara astfel principiile programatice asumate de guvernele Republicii Moldova cu măsurile concrete (hotărâri, instrucțiuni, regulamente). În același timp, se face proba implementării, de către autoritățile competente de la Chișinău, a măsurilor convenite în cadrul procesului de negociere cu Tiraspolul.
     Capitolele următoare aduc precizări cu privire la arhitectura de securitate construită în sprijinul gestionării pașnice a conflictului (Zona de Securitate, prezentată ca suma unităților administrative componente); o statistică a întrevederilor în formatele de negocieri, care au produs documentele menționate mai sus; o listă a oficialilor care au fost implicați în acest negocieri; o sinteză tabelară a proiectelor implementate prin intermediul Programului activităților de reintegrare a țării. Toate acestea contextualizează și precizează suplimentar date necesare înțelegerii corpului esențial al lucrării – lista documentelor și actelor normative aferente procesului de reglementare.
     În final, constatăm că lucrarea pe care o dedicăm publicului oferă serioase fundamente cercetării de specialitate a conflictului transnistrean, demonstrând utilitatea excepțională a pasului pe care experții funcționari îl pot face (iată, îl fac) în întâmpinarea experților cercetători. Adresăm domnului Alin Gvidiani un cuvânt de mulțumire și înaltă apreciere pentru efortul și rezultatul excelent al muncii, cu speranța că acest moment constituie un semnal pentru deschiderea unei direcții de colaborare între LACT și practicienii negocierilor transnistrene (din trecut, prezent și viitor), prin apropierea lor de nevoile și practica cercetării științifice.

Prof.univ.dr. Eugen Străuțiu
Directorul Laboratorului pentru Analiza Conflictului Transnistrean
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu