Nicoleta-Annemarie Munteanu
Operația Mass-Media. Complementaritate a operației militare
ISBN 978-606-616-355-2
Sibiu, 2019
14,5x20,5 cm
166 pag.

    Analiza operaţiei mass-media ca acţiune complementară a operației militare moderne are la bază cercetări anterioare care au demonstrat că gestionarea evenimentelor din dinamica fenomenului militar cuprinde şi evoluţia efectelor comunicaţionale, fiind necesare strategii adecvate de comunicare, atât în interiorul structurii militare, dar şi între aceasta şi mediul extern. Informaţiile gestionate de reţelele mediatice, ca instrumente ale procesului de comunicare în masă, au influenţe semnificative asupra derulării proceselor şi activităţilor specifice organizaţiei militare cu efecte negative şi efecte pozitive asupra securităţii naționale, regionale şi globale.
    Prin această cercetare propunem o extensie a analizelor anterioare concretizate în rezultate referitoare la dependenţa mediului militar de mediul informaţional, în speţă de mediul comunicării de masă. Extensia constă în prelungirea actului comunicaţional organizaţional bazat pe tehnici de relaţii publice, la încorporarea în spațiul de luptă modern al operaţiei mass-media, alături de celelalte operaţii militare, ca efect direct al erei informaţionale, care nu mai poate fi scos din dezbaterea teoretică sau/şi din practica desfăşurării operațiilor militare.
    Obţinerea acestor rezultate presupune abordarea de cunoştinţe din mai multe domenii: comunicare, sociologie, psihologie, geopolitică, drept internaţional public, drept umanitar, management organizaţional, artă militară, strategie militară, negociere, economie etc. Suntem de părere că aprecierile şi concluziile rezultate din tematica de cercetare propusă vor aduce beneficii în plan teoretic şi practic-aplicativ, putând fi folosite, alături de alte domenii, pentru elaborarea, fundamentarea sau îmbunătăţirea activităţii din interiorul structurilor militare, dar şi proiectarea unei imagini pozitive a operaţiei militare prin operaţia mass-media.
    Contemporaneitatea ne demonstrează, mai mult ca niciodată, că mediul de securitate este influențat direct de o serie de factori de natură economică, politică, socială, ecologică, informațională, precum și de anumite interese. Configurația mediului de securitate este într-o strânsă dependență de evoluția tehnică, de procesele de regionalizare și de globalizare, de decalajele economice, precum şi de efectele erei informaţionale. Toate aceste elemente influențează în mod direct caracteristicile operațiilor militare contemporane. Cu toate că rațiunea existenței armatelor nu s-a schimbat, anumite realități au condus către o nouă perspectivă, teoretică și practică, asupra modernizării componentelor mediului militar. Operațiile militare moderne se raportează la spațiu și timp într-un mod radical diferit față de alte etape istorice, datorită extinderii spațiale a operațiilor și comprimării temporale a stării de confruntare, aspecte care se regăsesc în creșterea amplorii spațiale a luptei și în sporirea densității în unitatea de timp a activităților de luptă.
    Considerăm, din această perspectivă, că factorii decizionali naţionali cu atribuţii în domeniul securităţii şi siguranţei naţionale, având la bază o posibilă iniţiativă a Ministerului Apărării Naţionale, ar trebui să aibă în vedere creionarea unei strategii care să admită operaţia mass-media ca o operaţie complementară a acţiunilor militare moderne, dar abordarea nu trebuie să aibă la bază doar activitatea clasică de relaţii publice, ci extensia acesteia prin particularizarea unor aspecte care să aibă la bază cunoaşterea în profunzime a efectelor mesajului mediatic, cu scopul transformării acestuia în beneficiu pentru operaţia militară în sine, dar şi pentru organizaţia militară.
    Pentru atingerea obiectivului menţionat, am folosit o serie de metode de cercetare, precum metoda analitică, metoda logică, metoda critică, metoda comparativă, precum şi tipul de plan dialectic cumulat cu modalități progresive de abordare. Toate aceste elemente ale metodologiei de cercetare, precum şi tipurile de cercetare folosite, precum cea cantitativă, calitativă şi exploratorie, ne-au ajutat să ne atingem scopurile şi obiectivele urmărite.
    La nivelul NATO, lecţiile învăţate în urma desfăşurării de acţiuni militare specific erei informaţionale, au o componentă importantă, cea referitoare la mass-media şi a felului în care aceasta îşi face simţite efectele asupra deciziei militare şi a moralului trupelor. Mai mult decât atât, la nivelul strategic al deciziei politico-militare, anumite state membre NATO au deja documente cu scopul de a ghida comandanţii şi staff-ul militar în gestionarea operaţiilor mass-media. Spre exemplu, Joint Warfare Publication 3-45 Media Operation, document al Guvernului Regatului Unit al Marii Britanii, cu efecte la nivelul Ministerului de Apărare britanic, stabileşte caracteristicile operaţiei media, relaţia dintre operaţiile media şi operaţiile informaţionale, principiile şi aspectele unice ale operaţiei mass-media, incluzând detalii despre specificul media şi despre audienţa din rândul publicului țintă.
    La nivel naţional, considerăm de interes pentru factorii de decizie elaborarea unor strategii care să includă aspecte referitoare la dependenţa mediului militar de mediul informaţional, în speţă de mediul comunicării de masă. Ne referim la o extensie care constă în prelungirea actului comunicaţional organizaţional bazat pe tehnici de relaţii publice, la încorporarea în spațiul de luptă modern a operaţiei mass-media, alături de celelalte operaţii militare, ca efect direct al erei informaţionale, care nu mai poate fi scos din dezbaterea teoretică sau/şi din practica desfăşurării operațiilor militare.
    Suntem de părere că proiectarea unei strategii naţionale care să includă operaţia mass-media ca o extensie a acţiunii militare moderne, dar şi ca un factor care are capacitatea de a determina şi de a influenţa desfăşurarea acțiunii militare va avea efecte benefice atât asupra derulării misiunilor, dar şi asupra felului în care societatea civilă percepe acţiunea militară, în mod direct, şi instituţia armatei române, în mod particular, contribuind astfel la prestigiul acestui element primordial al societăţii civile din România.
    Realizarea la nivel naţional presupune conştientizarea importanţei majore pe care o are mass-media, precum şi importanţa alocării de resurse pentru sistemul informațional şi informativ militar, deoarece procesele de planificare şi de conducere ale acţiunilor militare moderne depind de calitatea produselor informaţionale şi informative, fiind imperativă investiția în acest segment de activitate, la nivelul factorilor naționali cu atribuții în domeniul securității și apărării.

Autorul