CuprinsNicolae-Sorin Olariu
O istorie a exilului legionar - Vol 1+2

ISBN 978-606-616-386-6
ISBN 978-606-616-387-3

Sibiu, 2020
14,5x20,5
cm
813 pag.

        Dedic această carte de cercetare soției mele, Dana Olariu, care m‑a îndrumat și consiliat cu fermitate și profesionalism
să realizez o Istorie a exilului legionar, crâmpei din Exilul Amar al românilor.

   În cartea mea „Presa naționalistă din exil” prezentam acum 4 ani 99 de publicații legionare apărute în exil în perioada 1942‑1992, centre culturale legionare, biblioteci realizate de legionari în exil și un sumar de evenimente din exilul legionar și, în general, din cel românesc. Pentru a concretiza această luptă și viață a exilului legionar am ales ca studiu și cercetare revista „Țara și Exilul” – Curier informativ al Mișcării Legionare, una dintre cele mai însemnate, active și complete publicații din tot exilul românesc. Cercetarea, studierea și scrierea acestei cărți a fost un proces destul de anevoios, pentru că respectând pe cât posibil structura unei monografii am parcurs integral toate numerele publicației, articol cu articol, an de an, adăugând un mic comentariu la fiecare referitor la titlul și conținutul articolului. Revista Țara și Exilul a apărut între 1 noiembrie 1964 An I, Nr. 1 și Anul XXIX, Nr. 1‑2 Noiembrie – Decembrie 1991. Monografia sub titlul – O istorie a exilului legionar, cuprinde realist o parte de istorie a exilului legionar din perioada 1964‑1992 și este un tezaur de informații și documente despre acesta, situația internațională văzută, trăită și comentată din exil și situația din România sub regimul comunist și puțin după lovitura de stat din decembrie 1989. Revista este și o carte de istorie, literatură, gramatică și spiritualitate românească cu referiri unice dintre care multe nu s‑au mai publicat după 1989. Multe subiecte, fapte, întâmplări din articolele monografiei vor surprinde prin realismul lor și adevăruri care pot deranja anumite instituții sau idei preconcepute.
   Lupta pentru adevăr și considerația deosebită față de cei ce au luptat în EXILUL AMAR pentru neamul românesc, dintre care pe unii am avut onoarea și șansa să îi cunosc personal: Mircea Dimitriu, Nicolae Roșca, Dumitru Crețu, Ion Halmaghi, Dan Boghiu, Traian Popescu, Ilie Vlad Sturdza, Petru Lupșor, Constantin Brin, Gheorghe Giurea, Gheorghe Grecu, pr. Calciu, pr. Dimitrios Tzampalis, Blas Pinar, Vasile Uscătescu, Victor Carâp, Filon Verca, Nicolae Holban, Dumitru Bordeianu, Marin Bărbulescu, Tiana Popa, Ion Bălașu, Ion Simicin, Traian Golea, Filip Păunescu și mulți alții m‑au făcut să prezint real și fără menajamente orice eveniment din această monografie. Activitatea de cercetare – pentru că această prezentare a presupus numai ca redactare 4 ani, iar cercetarea e rodul unor acțiuni de peste 30 de ani de studii, cunoaștere, discuții și deplasări de documentare în Spania, Franța, Germania, Austria, Elveția, Canada, Serbia, Republica Moldova, Ucraina și toată România – a fost foarte anevoioasă, pentru că multe biblioteci sau arhive din exil cercetate nu erau complete sau lipseau cu desăvârșire.
   Șansa și perseverența m‑au făcut să pot studia toată colecția de reviste Țara și Exilul, să pot citi de mai multe ori toate articolele. Este și o datorie de onoare să prezint concret, pe documente și arhivă, o istorie a exilului legionar cunoscând de aproape ce a însemnat valoarea umană a celor din exil, importanța luptei lor anticomuniste și pentru neamul românesc și mai ales suferința deosebită a exilaților români de a fi departe de familie, de țară, și care au lăcrimat pentru tot ce este românesc. O temă importantă este și lupta contra infiltrărilor comuniste, pe orice cale, în lumea exilului legionar, în particular, și în cel românesc, în general, și a formelor de luptă pentru a convinge democrațiile occidentale de falsitatea teoriilor coexistențialiste păguboase de coabitare cu regimul comunist din România și stăpânii lui de la Moscova, arătând ipocrizia teoriilor de independență față de Moscova, afișate de Dej și apoi de Ceaușescu, precum și orientarea clară neocomunistă între 1989 și 1992 a lui Ion Iliescu și a emanaților Revoluției din 1989 cu iz de lovitură de stat.
   La toate titlurile articolelor am păstrat ortografia acelor vremuri, iar în comentariile mele am utilizat ortografia actuală. Revista apare în lumea exilului și, spre spaima Securității comuniste, după eliberarea ultimilor deținuti politici din august 1964. În structura aparițiilor se disting anumite capitole ale căror denumiri le‑am păstrat în cuprinsul acestei lucrări: SITUAȚIA INTERNAȚIONALĂ – articole și analize făcute de redactorii revistei asupra situației internaționale și legăturile cu soarta românilor din exil și din țară; DIN ȚARA SUBJUGATĂ – DIN ȚARĂ (după evenimentele din 1989) – vești despre diferite canale de informare directe și indirecte, despre opresiunea comunistă din țară și crimele comunismului; DIN EXIL – luptele, evenimentele și acțiunile din Exil atât din cel legionar – Mișcarea Legionară de sub conducerea lui Horia Sima, cât și facțiunile dizidente legionare – Papanace, Gârneață, precum și situația din alte Comitete naționale, formațiuni liberale, acțiuni coexistențialiste și infiltrări comuniste din țară; DIN LITERATURA LEGIONARĂ A EXILULUI – centrele de cultură românească realizate de legionari, precum și bibliotecile și aparițiile editoriale în număr impresionant; MARI EXISTENȚE LEGIONARE – figuri legendare ale Mișcării Legionare, puncte de reper în lupta exilului legionar; EDITORIALE HORIA SIMA ȘI CIRCULARI – articole editoriale ale Comandantului Horia Sima precum și circulare sau comunicări ale exilului legionar; DOCUMENTARE DIN VIAȚA LEGIONARĂ – capitole de istorie și de doctrină legionară și românească.
   De‑a lungul anilor au fost prezenți cu articole și luări de poziție o serie de colaboratori dintre care amintim: Horia Sima, Gheorghe Costea, Ana Maria Marin, Tudor Bradu, Alexandru Silistreanu, General Platon Chirnoagă, Nicolae Paceli, Mihai Mărculescu, Ovidiu Găină, Peter Gregory Anastasis, Alexandru Șuga, Ion Halmaghi, Ion Boeru, Faust Brădescu, Ovidiu Vasilescu, Dumitru Paulescu, Ovidiu Țârlea, Dan Boghiu, Nicu Iancu Păltinișanu, Traian Popescu, Brutus Coste.
   Redactor responsabil: De la numărul 1 – Gheorghe Costea
   Prima adresă a fost: General Mola, 277. -3 D, Madrid -16, Deposito Legal M, 3655‑1964
   Au urmat schimbări de adrese conjucturale:
   De la Anul XXVI, Nr. 5-6, Martie – Aprilie 1990, după Revoluția din Decembrie 1989, se suprimă titlul DIN ȚARA SUBJUGATĂ și se înlocuiește cu DIN ȚARĂ.

   Revistele au avut formate simple de aproximativ 32 de pagini pe număr și apariții la două luni, iar când condițiile au impus și la o lună. Din 1974 s‑au editat și volume comasate pe anii apariției (nu coincideau cu anii calendaristici, numerele 1‑2 erau, de obicei, în noiembrie – decembrie).
   Doresc ca această carte să acopere măcar o parte din lupta exilului, în special cel legionar, care a reprezentat cea mai mare pondere de acțiune și publicistică cu toate realizările și amărăciunile luptei anticomuniste – deziderat primordial în exil, dar cu un traseu clar și neabătut în lupta cu comunismul ateu.

        Nicolae‑Sorin Olariu,
martie 2020