Carmen Pereanu
Introducere în problematica logicii Fuzzy
ISBN 978-606-616-001-8
Sibiu, 2011
14,5x20,5 cm
72 pag.

      Logica fuzzy influenţează multe discipline. În videografie, de exemplu, Fisher, Sanyo şi alţii construiesc „camcorders” bazate pe logica fuzzy care oferă focalizare fuzzy şi stabilizarea imaginii. Mitsubishi comercializează aparate de aer condiţionat care controlează schimbările de temperatură în funcţie de confortul omului. Matsubisha construieşte maşini de spălat care combină senzorii inteligenţi cu logica fuzzy. Senzorii detectează culoarea, felul materialului de spălat şi gradul de murdărie iar un microprocesor fuzzy selectează cea mai potrivită combinaţie (din 600 disponibile) între temperatura apei, cantitatea de detergent necesară, durata şi numarul de rotaţii. Oraşul japonez Sendai are o reţea de linii de metrou cu 16 staţii care este controlat de un computer programat în sistem fuzzy.
      Calatoria este atât de confortabilă şi de liniştită încât călătorii nu sunt nevoiţi să se ţină de bare iar conducatorul-computerizat face cu 70% mai puţine erori în acceleraţie şi frânare decât operatorii umani. Nissan a introdus o transmisie automată fuzzy şi un sistem de frânare anti-derapant la una din cele mai recente maşini de lux.
      Pe piaţa de capital din Tokyo a existat cel putin un portofoliu de comercializare de capital bazat pe logica fuzzy care a depăşit media de schimburi de pe piaţa Nikkei. În Japonia sunt sisteme de evidenţă a scorurilor la jocul de golf, prăjitoare de pâine, aspiratoare şi multe alte procedee de control aplicate în industrie, construite pe principiile logicii fuzzy. De fapt, numărul utilizatorilor şi al aplicaţiilor fuzzy (bazate pe patente noi) este într-o creştere atât de surprinzătoare încât, pentru a rămâne competitive, companiile americane lansează propriile proiecte fuzzy.