Cornel Crăciun
Industria de film est-europeană (1961-1970) în revista „Cinema”
ISBN 978-606-616-129-9
Sibiu, 2014
14,5x20,5 cm
412 pag.

   Deceniul relaxării ideologice
   Cele trei volume deja publicate au reliefat dimensiunea autohtonă a fenomenului cinematografic pe durata deceniului şapte. Imaginea de ansamblu a situaţiei europene urmează să fie restituită prin intermediul volumului de faţă, care tratează producţia de profil a statelor socialiste, respectiv prin cele două apariţii viitoare dedicate statelor capitaliste.
    Formularea conţinută în titlul introducerii îşi are acoperirea în plan politic. După traumele cauzate de cel de al Doilea Război Mondial şi excesele obsedantului deceniu şase, relativa deschidere adusă în sistemul ţărilor socialiste de orientarea impusă la Moscova de către Hruşciov îşi va afla continuarea benefică în deceniul supus atenţiei. Regimurile politice din sistemul socialist vor permite o deschidere spre dialogul cu celălalt sistem dominant şi cu ţările Lumii a treia, fapt ce va conduce la detensionarea „Războiului Rece” şi la rezultate economico-culturale deosebite.
    Prin intermediul aceluiaşi „martor" activ al perioadei, anume revista „Cinema”, am urmărit refacerea traiectului receptării la nivel românesc a dimensiunilor producţiei cinematografice europene socialiste. Utilizarea termenului de industrie nu este hazardat deoarece principiile de bază erau subsumate domeniului economic. Filmul trebuia să educe, să fie o tribună a marilor idei morale şi abia în plan secund să asigure divertismentul scontat.
    Prin forţa împrejurărilor „oferta" conţinută în paginile publicaţiei menţionate sunt incomplete. Cu puţine excepţii (Cehoslovacia, Polonia şi URS S) totul se reduce la recenzia de filme. Vorbim despre o mică parte a producţiei ţărilor socialiste, respectiv peliculele ce au rulat pe ecranele noastre şi care au beneficiat de o analiză mai consistentă, nu doar de simple semnalări. Lipsesc complet informaţiile despre Albania, iar România a fost analizată deja separat.
   Trecând în revistă materialul ce face obiectul preventului volum, vom propune mici notaţii privind fiecare dintre cinematografiile sistemului european socialist.
   În cazul Bulgariei avem de a face doar cu cronici de filme. Cei mai importanţi regizori pomeniţi cu acest prilej au fost Vîlo Radev şi Ranghel Vîlceanov. După debutul remarcabil cu pelicula Hoţul de piersici (1964), Radev semnează alte trei producţii ce fac obiectul cronicilor. Surprinde, oarecum, interesul minor acordat lui Vîlceanov, personaj aflat pe atunci în fruntea listei de realizatori ai ţării vecine.
     Jan Kádar şi Elmar Klos sunt omagiaţi cu ocazia prezentării mult premiatului lor film Magazinul de pe strada Mare (1965). Dintre celelalte nume de regizori cehoslovaci se detaşază cele ale veteranului Otakar Vavra, ale lui Jiri Menzel şi Milos Forman.
     Producţia cinematografică din Germania Democrată se remarcă prin diversitatea genurilor abordate şi mai puţin prin calitatea produselor. Singurul nume demn de menţionat este cel al regizorului Joachim Kunert.
    Filmele jugoslave sunt încă dominate de experienţa războiului şi de lupta partizanilor. Marile nume ale domeniului regizoral au fost cele ale lui Veljko Bulajic şi Alexandr Petrovic.
    Filmul polonez s-a aflat în prim-planul producţiei de profil socialiste. Alături de profilurile unor actori (Cybulski, Olbrychski şi Tyszkiewicz) şi regizori (Has, Kawalerowicz, Konwicki, Skolimowski şi Wajda), avem o selecţie generoasă a producţiei deceniului şapte. Atragem atenţia asupra debutului lui Roman Polanski (Cuţitul în apă) şi a filmelor istorice: Faraonul, Cenuşa şi Pan Wollodyjowski.
   Capetele de afiş în producţia maghiară au fost deţinute de regizorii Zoltan Fábri, Mikloş Jancso şi István Szabo.
   Cea mai consistentă prezentare din volum se focalizează asupra produc­ţiei sovietice, atât în privinţa profilurilor actoriceşti şi regizorale cât şi a filmelor. Un lucru deosebit se referă la memoriile soţiei despre marele operator Eduard Tisse. în privinţa filmelor recenzate, vorbim despre oferta ce cuprinde realizatori de marcă aflaţi fie la final de carieră (precum Mihail Romm şi Mihail Kalatozov), fie la începutul acesteia (Andrei Tarkovski şi Andrei Mihalkov-Koncealovski).

Autorul