Daniel Solescu
Independenţa prin secesiune – Implicaţii asupra păcii şi securităţii internaţionale
ISBN 978-606-616-168-8
Sibiu, 2015
14,5x20,5 cm
266 pag.

      Civilizaţia umană, odată cu începutul mileniului III se îndreaptă ferm spre o unificare planetară, generată de globalizare iar interconexiunile dintre părţile ei sunt tot mai vizibile. Dar exact în momentul în care viaţa economică a devenit planetară au început să apară fisuri în viaţa politică. Au început să apară curenţi contradictorii surprinzători: cultul obsesiv al teritoriului domină fluxul comerţului din ce în ce mai liber, fluxul informaţional creat de dezvoltarea Internet‑ului determină autoafirmarea culturală a diverselor grupuri etnice.
      Interacţiunile sociale, culturale şi economice dintre oameni sunt mult mai frecvente, dar din păcate ele devin din ce în ce mai şovine. Una decurge din cealaltă; de acea trăim acum epoca naţionalismului, separatismului, iredentismului şi „tribalismului” care dau frâu liber segregaţiei, xenofobiei şi a războiului. De sumbrul spectrul al secesiunii teritoriale nu au scăpat nici măcar statele „civilizate” şi centralizate din Europa sau mai nou, SUA.
      Globalizarea ascunde un dublu proces care are o desfăşurare contradictorie, şi anume, unul reacţionar, căci este nutrit de totalitatea reacţiilor substratului etnic la marea deculturaţie globalistă şi, celălalt, care este numit de doctrină ca proliferarea etnopolitică, un proces de segmentare şi, deci, de fatală destructurare, ceea ce arată că deconstrucţia globalizării atinge grav unitatea naţională care s‑a desăvârşit pe marele val al modernităţii. Marea deconstrucţie globalistă prezintă trei sub‑procese: redeşteptarea etnicistă, criza statului naţional şi curentul super sau supranaţional (în care se încadrează şi supranaţionalismul).
      Combinaţia dintre integrarea economică şi dezintegrarea politică a lumii necesită o mai atentă analiză a interdependenţei dintre acestea. Dacă globalizarea, ca fenomen complex şi multidimensional, tinde spre realizarea unei comunităţi umane internaţionale fără frontiere fizice între entităţile ce o compun, cea de‑a doua tendinţă – secesiunea – se opune celei dintâi. Interesant de evidenţiat sunt factorii ce alimentează cele două fenomene – globalizarea şi secesiunea – şi care este rolul jucat de fiecare în parte în acest proces complex.
      Problematica actualităţii sau a inactualităţii secesiunii este un subiect care nu a fost abordată în lucrările de specialitate decât după declararea unilaterale a independenţei de către regiunea Kosovo. La întrebările care frământă statele, guvernele, comunitatea internaţională, lumea ştiinţifică, lumea juridică şi decidenţii politici şi strategici, despre secesiunile teritoriale, nu s‑au dat încă răspunsuri pe măsură, deşi, după încheierea Războiului Rece şi declanşării unui nou proces de reconfigurări geopolitice, ele au devenit şi mai numeroase şi mai complexe.
      Prezenta lucrare a plecat de la ipoteza generală că există o strânsă legătură între globalizare, ca expresie pregnantă a intereselor celor puternici – şi aici ne referim la statele puternic industrializate, societăţi transnaţionale, bănci internaţionale – de dominare a lumii şi de satisfacere integrală a intereselor proprii şi secesiune teritorială, politică şi culturală, ca demers de întoarcere a unor grupuri etnice la origini, cu speranţa regăsirii izvoarelor identităţii şi al redefinirii acesteia, iar în calitate de ipoteză de lucru a fost folosită următoarea concepţie: secesiunea este un fenomen facilitat de globalizare.
      Această lucrare reprezintă în toate elementele sale o opinie personală, în virtutea libertăţii de exprimare caracteristice oricărui stat de drept şi democratic, şi nu implică în niciun fel politica externă şi internă a statului român, nicio persoana fizică sau juridică, de drept public sau de drept privat.
      Contribuţia autorului constă în analizarea realistă a acestui concept, în sesizarea consonanţelor şi punctelor de impact ale diferitelor perspective privind arhitecturii suveranităţii naţionale în contextul globalizării. Totodată autorul a cautat să aducă mai multă lumină asupra acestui fenomen contemporan, atât de controversat şi de disputat.

     Autorul