coord. Gheorghe Manolache, Ana Selejan
Hermeneutica fenomenului literar
ISBN 978-606-8030-93-7
Sibiu, 2010
14,5x20,5 cm
384 pag.

   Inaugurarea seriei Studia Philologica Doctoralia, prin consemnaţiunea celor 23 de „puncte de vedere” asupra relativităţii fenomenului literar, depuse de către doctoranzii Facultăţii de Litere şi Arte din cadrul Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu (LO.S.U.D.) la „dosar”-ulşcolii doctorale, anticipă instituirea unei perspective mobile prin care se confirmă imposibilitatea autonomiei totale a literaturii şi a perspectivelor critice despre ea.
   Apărut sub egida Centrului de Cercetări Fiolologice şi Interculturale (C. C.I.F.) din Sibiu, membru şi partener al Observatoire Europeen du Plurilinguisme (O.E.P.) din Paris, Hermenutica fenomenului literar se doreşte a fi receptat ca un volum în prelungirea tentativelor de a (re)vedea literatura şi sub paralaxa reducţionistă a factorilor congruenţi ce îi determină heteronomia.
  Cu toate că sunt tineri şi năvalnici într-ale hermenuticii, cercetătorii au fost atenţi la avertismentele lui Adrian Marino asupra consecinţelor ce pot decurge din texturarea unor (pre)concepte sintetice şi simplificatoare în ceea ce priveşte ideea de literatură. Supusă, ca paradigmă estetică, unor presiuni din partea heteronomiilor sfârşitului de secol XX, ea a fost, după cum se cunoaşte, „condiţionată”, „modificată” sau după caz, „reformulată”în totalitate.
   Sesiunea internaţională de comunicări doctorale (2011) — centrată, cu precădere, asupra fenomenului de diferenţiere faţă de canoane şi de (re) aproximare a coordonatelor „noii sensibilităţi” — a confirmat că această înmănunchere de fluxuri aparent disjuncte dinspre dinamica literarităţii se justifică şi certifică prezenţa unui fenomen agonistic, atras de mirajele reducţioniste ale sfârşitului de secol XX. Dar şi de „criza” (fenomen ce trezeşte fiori!) literaturii ca fenomen esenţial ce nu mai poate fi eludat.
   Luând în calcul particularitatea şi efectele (i)mediate ale pluriperspectivei, coordonatorii au optat pentru organizarea studiilor de faţă după un principiu aparent neutral: cel al „încolonării” alfabetice. Deşi tentaţia unei (re)plieri heteronomice le-arfi surâs în transparentizarea intercondiţionărilor literaturii cu istoria, societatea, ideologiile, politica, imagologiile samd. şi, mai cu seamă, în desemnarea poliarhiilor sale.
   Prin iniţierea acestei prime serii de studii doctorale filologice, „îndrumătorii” au avut în vedere, pe lângă onesta cartografiere a „procesului de creştere a calităţii studiilor universitare de doctorat” si configurarea „in nuce”a unei comunităţi constituite din cercetători (profesoriidoctoranzi) competitivi naţional si internaţional.
   Invitaţia curtenitoare la binocularitate are în „ vedere” atât noviciatul în doctorandură al autorilor precum şi realitatea proteică a fenomenului literar în ansamblu, căruia aceşti argonauţi, obişnuiţi deja cu pericolul blocării în diverse ritualuri canonice, încearcă a-i smulge „profeţia”.
   Desigur că vor fi multe de „îndreptat”, m-au avertizat auctorial „hermeneuţii”, aşa că vă rugăm să acceptaţi aceste investigaţii critice drept exerciţii liber-impuse. Cu frumuseţea înscrierii lor în bareme dar şi a ezitărilor pe parcurs.
   De ce lipsesc „concluziile”, s-ar putea întreba cei din „păpurişul plin de noduri” al criticii literare? Pur şi simplu, pentru că fenomenul literar, aşa cum este el deocamdată „interpretat” de către doctoranzii sibieni, ascultă de logica latentă a orchestrării în sisteme deschise, interdependente. Spre a rămâne („fireşte”!) „o abatere”de la scheme (pre)stabilite. Cu ilustrarea benedictină a unui atare „capriciu”.

prof. univ. dr. George Manolache
Directorul Centrului de Cercetări Filologice şi Interculturale