Nicolae Jurca
Fragmente de jurnal
ISBN 978-606-616-219-7
Sibiu, 2016
14,5x20,5 cm
256 pag.

      Inconvenientele oricărei priviri retrospecte sunt uitarea, omisiunile voite sau nevoite sau pur și simplu discreția ce o datorăm celor cu care ne-am interferat de-a lungul unei vieți. De aceste neajunsuri sunt pândite și fugarele noastre rememorări.
      În opera sa testamentară – Raport către El Greco, Nikos Kazantzakis ne avertizează: „Fiecare om demn de-a se numi fiul omului își ridică crucea pe umeri și urcă propria Golgotă. Mulți, cei mai mulți, abia de ajung la prima treaptă, la cea de a doua gâfâie, mulți se prăbușesc la jumătatea drumului, fără să ajungă în vârful Golgotei – adică să-și îndeplinească datoria – să fie răstigniți, să învie și să-și mântuiască sufletul.”
      Care au fost oare treptele hotărâtoare ale marșului nostru prin viață? Iată o întebare la care vom încerca să răspundem, deși suntem convinși că viața particulară și experiența personală au o valoare foarte relativă pentru alții.
      André Maurois ne asigură că acei care rămân optimiști de-a lungul întregii vieți și care își păstrează, în ciuda încercărilor și obstacolelor, încrederea în viață, sunt cei care au avut o copilărie fericită. Eu am avut o asemenea copilărie.
      S-a spus că viața este ca o coardă de arc întinsă, care revine apoi în poziția simplă și dreaptă din care a pornit.

      Nicolae Jurca