Vasile Ursan
Folclor din Ardeal
ISBN 978-606-8030-40-1
Sibiu, 2009
12x20,5 cm
184 p.

Profesor de dialectologie la Universitatea „Lucian Blaga“ din Sibiu şi autor al câtorva lucrări reprezentative pentru graiul din sudul Transilvaniei (Graiul din Mărginimea Sibiului, vol. I-II, Sibiu, 2006, Nume de locuri din Mărginimea Sibiului, Sibiu, 2004, Graiuri româneşti din Transilvania, Sibiu, 2004, Introducere în studiul dialectologiei, Sibiu, 2003), Vasile Ursan este şi autorul a două antologii de folclor: Veniţi, cu toţi dimpreună – culegere de colinde şi texte folclorice religioase, Sibiu, 2008 şi Folclor din Ardeal, Sibiu, 2009 – ambele apărute la Editura Techno Media, cu sprijinul generos al „Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cindrelul-Junii Sibiu“.

Întemeiate, în mare parte, pe anchetele dialectale organizate în Mărginime, cele două culegeri au beneficiat, totodată, şi de aportul dezinteresat al unor colaboratori apropiaţi: prieteni, intelectuali din lumea rurală, studenţi. Metoda de culegere îmi aduce aminte de dascălii Blajului (Timotei Cipariu, Ioan Micu Moldovan, Alexiu Viciu), care au realizat, cu ajutorul studenţilor câteva dintre cele mai cunoscute culegeri de folclor transilvan (Doine şi strigături din Ardeal – 1863-1878, Colinde din Ardeal –1914, Flori de câmp – 1872-1911), dar şi de Ion Muşlea, ori Gh. Pavelescu, ultimul, o vreme, dascăl în Săliştea Sibiului, locul de baştină al profesorului Vasile Ursan.

Adunate de-a lungul a trei decenii şi jumătate, după cum glăsuieşte Nota asupra ediţiei, materialele din prezenta culegere – Folclor din Ardeal, au fost grupate în următoarele secţiuni: Strigături şi cântece de joc, De dragoste şi de dor, Despre frumos şi urât, Texte satirice, Cântece de cătănie, Cântece de voinicie, Cântece păstoreşti, Ursitul, Nunta, Înmormântarea şi Varia. Predomină lirica populară, doina şi strigătura - specii bine reprezentate în toate zonele Ardealului. Poezia obiceiurilor de trecere beneficiază de o atenţie specială, cele trei secţiuni – Ursitul, Nunta şi Înmormântarea, acoperind circa o treime din totalul paginilor. Nu lipsesc nici Cântecele păstoreşti – texte reprezentative pentru Mărginime, zonă în care locuieşte autorul. Notă asupra ediţiei şi cele câteva date esenţiale despre informatori şi localităţi completează, în chip benefic, volumul, sporindu-i calităţile ştiinţifice.

Prin publicarea prezentei culegeri de folclor, şcoala etnologică sibiană câştigă un avizat cercetător al culturii tradiţionale, iar numărul lingviştilor–folclorişti sporeşte cu încă unul.
În final, se cuvine s-o felicităm pe directoarea „Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cindrelul-Junii Sibiu“ – d-na Silvia Macrea, pentru modul cum ştie să-şi gestioneze resursele financiare, astfel încât reuşeşte să rămână, şi-n aceste vremuri atât de tulburi, principalul editor al literaturii etnologice sibiene.

prof. univ. dr. Ilie MOISE
Sibiu, 11 iulie 2009