Gheorghe Minculete
Determinări relaționale privind modernizarea logisticii operaționale
ISBN 978-606-616-480-1
Sibiu, 2023
14,5x20,5 cm
358 pag.

   Schimbările, acțiunile și transformările actuale în domeniul militar aduc la iveală noi provocări și dileme, implicând asigurarea unui echilibru optim între nevoia de a avea trupe bine pregătite și moderne, numărul semnificativ de misiuni și resursele din ce în ce mai limitate. Astfel, în situația rezultată trebuie ca stocurile logistice să fie diminuate, cantitățile de transportat să fie reduse, iar timpul de reacție să fie scurtat semnificativ. În consecință, transformarea logisticii operaționale militare este percepută nu doar ca un punct central în viitorul sprijinului logistic, ci și ca o pârghie pentru efortul forțelor combatante de a asigura echilibrul adecvat între starea de pregătire şi modernizarea lor funcțională continuă. Reacția factorilor de decizie logistică trebuie să răspundă acestor provocări, ceea ce duce la necesitatea examinării modului în care transformarea și decizia logistică militară pot da răspunsul cel mai adecvat circumstanțelor și solicitărilor actuale, dominate de adaptarea continuă a capabilităților la noile cerințe de sustenabilitate.
   În mod similar marilor corporații economice, armata trebuie să facă față și la două cerințe relaționate, evident opuse: necesitatea acordării sprijinului logistic optim – util forțelor operaționale, în condițiile unor costuri reduse. Așadar, având în vedere exigențele sporite atribuite forțelor combatante mobile și rapid dislocabile, structurile logisticii operaționale (de conducere și de execuție) din compunerea acestora vor fi dimensionate și vor funcționa integrat, pentru îndeplinirea întocmai a misiunilor ce le revin, de susținere a operațiilor tactice și/sau joint (multi-domeniu), pe timpul pregătirii și desfășurării acestora.
    Armatele moderne dezvoltă și mai mult așa‑numitul concept de „logistică anticipativă” pentru produse petroliere, muniții și mentenanță, fiind de fapt logistica bazată pe nevoile reale de consum. Acest concept implică utilizarea tehnologiilor evoluate, sistemelor informatice și procedurilor performante, care permit prevederea și stabilirea priorităților de acordare a sprijinului logistic adecvat, în funcție de consumurile și utilizările reale de echipamente, obiecte de inventar și consumurile de materiale de către structurile combatante, potrivit cerințelor lor operaționale. Deși la prima vedere conceptul este oarecum simplu, în viitor tehnologiile moderne sunt neapărat utilizate la scară mai largă ca instrumente de monitorizare a nivelului stocurilor de materiale, precum și a stării tehnice a echipamentelor majore. Mai mult, va fi nevoie de utilizarea sistemelor informatice de asistare a deciziei pentru a determina cea mai bună soluție de utilizare a mijloacelor de suport disponibile. Totodată, în acest cadru, este relevant modul în care logisticienii vor beneficia de cele mai moderne instrumente de management al lanțului de aprovizionare‑livrare, pentru îndeplinirea misiunilor logisticii operaționale.
   Cerințele viitorului mediu de securitate implică răspunsul rapid și precis, pentruobținerea succesului operațional. În aceste condiții experții militari consideră că trebuie avute în vedere următoarele elemente esențiale: asigurarea capabilităților critice; structurile și procedurile necesare; pregătirea continuă a forțelor combatante și de sprijin logistic; furnizarea continuă a resurselor logistice necesare îndeplinirii misiunilor, potrivit scenariilor operaționale elaborate.
   Aceasta implică realizarea unei îmbinări și corelări funcționale adecvate între strategie, tactică și logistică, potrivit obiectivelor, opțiunilor și acțiunilor operaționale ce trebuie implementate. În acest sens, deosebit de relevantă este afirmația celebrului contraamiral USN, Henry E. Eccles, că, „logistica pune la dispoziție mijloacele fizice necesare forțelor combatante, pentru a‑și exercita puterea de luptă”.
   Așadar, este evident că și cele mai bune planuri de operații elaborate la nivelurile strategic, operativ (joint) și tactic vor eșua în procesele aplicării lor, dacă nu pot fi susținute logistic, în mod suficient, oportun și dinamic. De pildă, rezultă că, indiferent cât de moderne sunt mijloacele de luptă, acestea reprezintă nimic pentru adversar, dacă structurile logistice (de conducere și de execuție) nu pun la dispoziția forțelor operaționale proprii (pentru funcționarea echipamentelor în momentele potrivite și în locurile indicate), muniții, combustibili și mentenanța necesare, astfel încât să poată fi utilizate continuu, eficace și eficient în acțiunile specifice îndeplinirii misiunilor primite.
   În situația aferentă aplicării unei planificări operaționale inadecvate, atunci, chiar și cele mai bune sisteme logistice ale forțelor combatante nu vor reuși să‑și îndeplinească misiunile. Dacă în acest mecanism intervin și erori tactice importante, după cum s‑au manifestat la forțele ofensive ruse în perioada invaziei în Ucraina, atunci eșecul logistic va fi mult agravat și chiar total.
   Logistica operațională modernă reprezintă un proces ciclic continuu, care se realizează din momentul primirii misiunii până în momentul în care se ia decizia și, după aceea, în timpul acțiunilor de luptă până la încetarea tuturor activităților și chiar la o perioadă după aceea, pe timpul fazei de tranziție. Caracteristicile conflictelor și situațiilor de instabilitate evidențiază ricuri și amenințări de natură militară și economică cu impact asupra infrastructurii zonelor și/sau teatrelor de operații și alte implicații, ceea ce necesită acordarea sprijinului logistic adecvat și oportun pentru îndeplinirea cu success a misiunilor primite de către forțele combatante angajate în operații tactice și/sau multi-domeniu. În acest context este ușor de explicat de ce este necesară utilizarea managementului logistic operațional pentru realizarea direcționării optime a resurselor logistice adecvate atingerii obiectivelor operaționale și obținerii succesului acțiunilor militare. Rezultă, evident, că managerii logisticieni și subordonații lor au misiuni extrem de complexe în pregătirea și desfășurarea operațiilor forțelor combatante ale viitorului. Pentru a‑și îndeplini scopurile operativ‑tactice de natură logistică, specialiștii amintiți au nevoie de pregătire solidă, competență, responsabilitate, multă inițiativă și perseverență. În consecință, deosebit de importantă în economia acțiunilor militare, în viitorul apropiat, este reducerea „volumului” logisticii operaționale prin diminuarea duratei fluxurilor de aprovizionare/reaprovizionare adecvate zonelor și/sau teatrelor de operații. Acest lucru este relativ ușor de definit, dar mult mai greu de realizat. Cea mai mare provocare pentru logisticienii viitorului va fi aceea de a asigura un sistem logistic versatil, interactiv, capabil să susțină eficace și eficient operațiile militare, pregătite și desfășurate în medii de operare tot mai complexe.
   Pentru o analiză de perspectivă, rezultă că logistica militară operațională va fi modernizată prin reconfigurarea sistemelor logistice integrate forțelor combatante la nivelurile tactic și joint, ca urmare a evoluției echipamentelor, tehnologiei informaționale și optimizării funcționale a structurilor luptătoare și de sprijin, pentru o capacitate mai mare și mai precisă de reacție în orice împrejurări, conform misiunilor primite în cadrul operațiilor multinaționale desfășurate pe teritoriul național sau în afara acestuia în cadrul și sub egida NATO.