Nicola Roxana Gabriela
Despărţămintele ASTREI în comitatele Hunedoara şi Zarand (1873-1918)
ISBN 978-606-8030-54-8
Sibiu, 2009
14,5x20,5 cm
60 pag.

      Dorinţa de modernizare în condiţiile regimului creat după revoluţia de la 1848 – neoabsolutist (1848-1860), liberal (1860-1867) şi mai ales din timpul dualismului austro-ungar (1867-1918) – a determinat asocierea celor cu preocupări similare în vederea promovării acţiunii politice şi culturale. Pentru Transilvania evenimentul de o deosebită importanţă şi semnifi­caţie în viaţa poporului român, l-a constituit înfiinţarea „Astrei“ – Asociaţiunea transilvană pentru literatura română şi cultura poporului român, în octombrie 1861.
      „Astra“ a militat pentru realizarea idealului revoluţionarilor paşoptişti cuprins în testamentul lui Avram Iancu „de a câştiga prin cultură ceea ce nu s-a putut câştiga prin lupta armată“. Ţinând cont şi de simbolicul gest al celor trei reprezentanţi ai revoluţiei din Transilvania, Avram Iancu, Simion Balint şi Axente Sever, care „…au dăruit în anul 1852 suma de 2500 de florini în vederea înfiinţării unei societăţi literare româneşti al căruia scop să fie cultura şi dezvoltarea limbei şi publicarea de cărţi folositoare“, nu este exagerată ideea că „Astra“ ar avea ca punct de plecare revoluţia din 1848.
      Întemeierea „Astrei“ s-a realizat prin crearea unei noi forme instituţionalizate de cultură, adecvată nevoilor proprii şi a fost opera unor minţi luminate, care sesizând necesităţile obiective ale perioadei respective, au răspuns adecvat cerinţelor izvorâte din ele. Activitatea de educaţie populară dusă de „Asociaţiune“ a fost preluată şi de românii hunedoreni. După actul dualist activitatea acesteia se amplifică, din anul 1869 stabilindu-se primele despărţăminte, care în cazul comitatelor hunedorene vor lua naştere în anul 1873.
      Activitatea despărţămintelor din comitatele Hunedoara şi Zarand începând cu anul 1861, momentul numirii primilor colec­tori şi până în 1918, va fi urmărită în cadrul prezentei lucrări. În structura acesteia s-a ţinut cont de momentul înfiinţării şi reorganizării despărţămintelor, de rolul membrilor şi conducăto­rilor, de formele specifice de activitate precum şi de cadrul în care acestea s-au desfăşurat, respectiv adunările generale ale „Astrei“ şi adunările generale din cadrul fiecărui despărţământ.
      Cadrul în care s-a înfiinţat „Asociaţiunea“ şi şi-a desfăşurat activitatea a fost tratat  tangenţial, în diverse lucrări generale. Modul în care „Astra“, prin oferta sa, a venit în întâmpinarea unor probleme identificate în starea mediului social, precum şi contribuţia pe care a avut-o la ameliorarea stării culturale, economice sau sanitare a societăţii a fost de asemenea cuprins în lucrări speciale. În cazul de faţă s-au urmărit aceste aspecte având ca bază de cercetare documentele din fondurile arhi­vistice: Astra, Francisc Hossu Longin şi Prefectura Judeţului Hunedoara, aflate la Direcţiile Judeţene Sibiu, Cluj, Hunedoara ale Arhivelor Naţionale. De un real folos au fost informaţiile din revista Transilvania, foaia periodică a „Asociaţiunii“, apărută la 1 ianuarie 1868, la Braşov, iar din 1881, la Sibiu unde a fost transferată redacţia.
      Fără a avea pretenţia de a epuiza subiectul, lucrarea îşi pro­pune să deschidă un câmp de investigaţie din unghiul de vedere al concepţiei şi structurii ei şi are menirea să suscite discuţii în scopul îmbogăţirii şi cunoaşterii mai profunde a unuia dintre capitolele culturale ale istoriei românilor.