Delia Ţălnar
Blajul în anii primului război mondial
ISBN 978-606-8030-59-3
Sibiu, 2010
14,5x20,5 cm
148 pag.

      Despre Blaj s-a scris mult şi se va mai scrie încă, pentru că există posibilităţi variate şi moderne de abordare a unei teme atât de generoase cum este trecutul istoric, religios şi cultural al unui oraş care a fost aproape două secole, de la întemeierea sa de către episcopul Inochentie Micu-Klein în 1737 şi până la Marea Unire din 1918, capitala spirituală a Transilvaniei.
      Profesoara Delia Ţălnar a ales un segment din istoria Blajului, unul dramatic şi dureros, pe care îl investighează cu probitate ştiinţifică prin cercetarea şi a scrierilor de referinţă, dar mai ales a presei şi a mai puţin cunoscutelor documente de arhivă. În aceasta constă noutatea acestei noi cărţi de istorie a Blajului. Dacă în prima parte se fixează repere cunoscute, geografice, istorice şi culturale, care-i conturează Blajului efigia de „urbe scolastică“ între oraşele ardelene, partea a doua şi cea mai consistentă a lucrării realizează o cuprinzătoare monografie a anilor primului război mondial, pe care cărturarii blăjeni l-au văzut ca pe un război de întregire a neamului, nutrind din plin speranţa împlinirii visului de unitate naţională.
      Rareori mi-a fost dat să întâlnesc o mai atentă cercetare a presei (în speţă cotidianul blăjean Unirea), pe temeiul căreia (sau căruia) se schiţează o mică monografie a oraşului în articulaţiile ei esen­ţiale: personalităţi blăjene, instituţii culturale şi sociale şi mai ales viaţa cotidiană. În mod firesc, în urma prezentării acestor aspecte din viaţa oraşului, pe baza informaţiilor din presă, văzută ca o „cronică vie“ a acelor ani dramatici, autoarea ajunge la concluzia că oraşul care în decursul istoriei a dat, de atâtea ori, dovadă de abnegaţie, eroism şi jertfă, a înfruntat coşmarul războ­iului asigu­rând continuitatea şcolilor, faima Blajului, a vestitei sale Biblioteci Centrale Arhidiecezane, una din cele mai mari din Transilvania, înte­meind instituţii sociale de caritate precum Reuniunea femeilor române din Blaj şi Orfelinatul din Blaj. Dacă este un capitol a cărui originalitate este mai pronunţată, acesta este cel dedicat vieţii cotidiene: aici investigaţiile din presă se conjugă cu documente de arhivă, cu statistici şi chestionare, încât parcă răsfoim un album de epocă. În pagini sugestive şi informate aflăm că anii războiului şi-au pus amprenta asupra vieţii zilnice în Blaj, ca peste tot: presa stânjenită de cenzură, hrană şi alimentaţie mai sărace, îmbrăcăminte scumpă dar de calitate mai slabă, rechiziţii de animale şi produse agricole, interzicerea adunării românilor, expulzarea conducerii Mitropoliei şi Seminarului Teologic la Oradea şi tabloul vitregiilor istorice abătute asupra oraşului ar mai putea fi completat. În ciuda acestora şi poate şi datorită lor se întărea conştiinţa unităţii naţionale, care peste câţiva ani va căpăta încununarea victoriei, realizând cea mai mare sărbătoare a istoriei naţionale, Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, la care contribuţia Blajului a fost decisivă.
      Cu anexele şi cu bibliografia care însoţesc lucrarea se conso­lidează caracterul documentar al unei cărţi de cercetare onestă şi fără îndoială utilă pentru o viitoare istorie a Blajului.

Prof. univ. dr. Ion Buzaşi
Universitatea „1 Decembrie 1918“
Alba-Iulia