Anca Iulia Bugnariu
Reducerea riscului de excluziune socială în rândul persoanelor vârstnice prin intervenția asistentului social
ISBN 978-606-616-515-0
Sibiu, 2023
14,5x20,5 cm
232 pag.

      Lucrarea de față tratează o temă de actualitate atât pentru cercetarea științifică din domeniul sociologiei, cât și pentru realitatea socială, problematica persoanelor vârstnice vulnerabile constituind, așa cum este amplu argumentat, o temă abordată frecvent în literatura de specialitate, inclusiv în cea românească, cu atât mai mult cu cât ponderea vârstnicilor în totalul populației este într‑o creștere continuă, indicele de dependență tinzând spre valori alarmante, ceea ce generează și va genera costuri sociale tot mai ridicate. Tocmai aceste trenduri, manifeste deja, atrag atenția specialiștilor, actorilor sociali și politici asupra necesității elaborării de politici sociale bazate pe cunoașterea concretă a realităților din fiecare societate și în diferite etape de evoluție a sa, în scopul reducerii vulnerabilităților și creșterii calității vieții persoanelor vârstnice.
      Autoarea a structurat lucrarea în trei capitole, echilibrând spațiul acordat părții teoretice și a celei de cercetare proprie.
      Partea teoretică a lucrării, bazată pe o documentare amplă vizând literatura de specialitate a domeniului, surprinzând și sintetizând în mod adecvat temele și conceptele fundamentale care sunt implicate într‑un demers de abordare teoretică și metodologică a fenomenului legat de problematica persoanelor vârstnice.
      Astfel, primul capitol tratează conceptul de persoane vârstnice, în general, pornind de la definiția, caracteristicile și taxonomiile elaborate din perspectivele sociologiei, demografiei, medicinei, biologiei și geriatriei, făcând o incursiune și în principalele teorii sociologice aplicabile fenomenului îmbătrânirii (teoria funcționalistă; teoria dezangajării; a activității și îmbătrânirii active; teoria schimbului social, a continuității). La sfârșitul capitolului, cu rol sintetizator și de justificare a actualității temei, sunt prezentate date demografice concrete de la nivelul UE, la nivelul României și al județului Alba Iulia, care atestă tendințele de creștere a ponderii persoanelor vârstnice în populația totală, ceea ce reclamă intervenții adecvate pentru soluționarea problemelor generate.
      Al doilea capitol analizează idei prezentate în literatura de specialitate referitoare la dimensiunile privind calitatea vieții persoanelor vârstnice și implicarea familiei în acordarea suportului material și afectiv‑emoțional în viața vârstnicilor, prezentată ca soluția ideală în eliminarea vulnerabilităților cu care aceștia se confruntă. Se evidențiază și cu acest prilej, preocuparea autoarei pentru susținerea ideilor prezentate prin invocarea rezultatelor unor studii relevante prezentate de literatura de specialitate a domeniului.
      Conținutul capitolelor teoretice, modul de prezentare a ideilor într‑o succesiune logică, cu trimiteri bibliografice adecvate și corecte dovedește o capacitate reală de analiză și sinteză a materialelor și ideilor extrase, precum și reale abilități de scriere științifică. Calitățile menționate sunt evidențiate și de prezentarea sintetică a literaturii de specialitate consultată sub forma unui model teoretic, în capitolul de cercetare, model care fundamentează ipotezele și întregul demers al cercetării proprii.
      Ultimul capitol redă cercetarea proprie, fiind capitolul cu cel mai mare grad de noutate și originalitate și vizează identificarea principalelor vulnerabilități ale persoanelor vârstnice care se adresează UPU Alba Iulia.
      Apreciez că demersul de cercetare este corect, fiind prezentate în mod sistematic toate etapele cercetării, începând cu proiectarea acesteia, continuând cu analiza și interpretarea datelor de cercetare și, în final, cu concluziile fiecărui tip de cercetare.
      Consider că poate fi reținută preocuparea autoarei pentru abordarea complexă a fenomenului studiat, îmbinând metodele cantitative (analiza documentelor sociale și ancheta sociologică pe bază de chestionar) cu cele calitative (studiul de caz și metoda focus grupului). În același timp s‑a urmărit îmbinarea perspectivelor persoanelor vârstnice vulnerabile cu cele ale specialiștilor care sunt implicați în domeniu (psihologi, asistenți sociali, medici). De asemenea au fost utilizate mai multe metode de prelucrare și interpretare a datelor, contribuind astfel la cunoașterea cât mai completă a problemei analizate (analiza de frecvențe, calcularea unor teste de semnificație pentru testarea ipotezelor, analiză de conținut).
      Modul de selectare, de formulare și de testare a ipotezelor, construirea instrumentelor de investigație pornind de la operaționalizarea conceptelor de bază, preocuparea consecventă pentru înregistrarea unor răspunsuri complete și adecvate temei, pentru selectarea subiecților pe baza unor criterii alese cu grijă, însoțite de prelucrarea atentă a datelor și formularea corectă a concluziilor cercetării reprezintă argumente care fundamentează aprecierea referitoare la faptul că autoarea dispune de reale calități de cercetător în domeniul socialului.

Prof. univ. dr. Chipea Floare