Marlena Luiuz
Maurice Ravel și spiritul timpului
ISBN 978-606-616-436-8
Sibiu, 2022
16,5x23,5 cm
514 pag.

      Argument
      În multitudinea tezelor estetice moderne, concepţiile componistice şi‑au câştigat un loc de frunte prin orientarea neoclasică, prin inefabile şi evazive aspecte impresioniste, dar şi prin valorificarea multiplelor sintagme folclorice. În rândul muzicienilor moderni de anvergură europeană se situează și compozitorul, dirijorul și pianistul Maurice Ravel cunoscut și din numeroase cronici muzicale, dar și din ultimele sale mărturisiri: „All of life’s pleasure consists of getting a little closer of perfection, and expressing life’s mysterious thrill a little better”.Adept al primenirilor spirituale, François Porcille îşi începea volumul dedicat perioadei la belle époque cu un sugestiv omagiu: „Au commencement était Ravel”.
      Deşi s‑a format şi a trăit într‑un climat de mari înnoiri ale universului sonor, ce implica şi o risipă de experimente, Ravel a fost atras constant de valorificarea tradiţiilor clasice franceze, de bogata paletă coloristică de esenţă romantică, dar şi de inestimabilul tezaur folcloric, vehiculat de cel de‑al doilea val al reprezentaţilor şcolilor naţionale.
      Pe parcursul trecerii timpului, în special după stingerea din viaţă, atât personalitatea sa artistică, cât şi creaţia au fost de nenumărate ori abordate, pe aproape toate meridianele globului. Pe lângă provocarea ce o declanşează stilistica ravelienă, literatura de specialitate mai are mistere de elucidat, deși cercetarea compozitorului nu este modestă. Nu avem pretenţia că întrebările pe care le suscită creaţia sa le-am epuizat în paginile noastre. Sperăm că punctele de vedere exprimate să fie o contribuţie la îmbogăţirea materialului informaţional, referitor la acest mare spirit al artei muzicale universale.
      Prezentul studiu are opt capitole ce sintetizează diverse criterii – istorice, estetice, biografice, analitice şi sintetice. În primul capitol se parcurg coordonatele istorice, sociale şi tehnico‑ştiinţifice şi apoi principalele precepte estetice ale culturii europene, de la sfârşitul secolului al XIX‑lea şi începutul secolului XX – verism, impresionism, şcolile naţionale moderne, expresionism, serialism sau bruitism, dar şi contraponderea lor reprezentată de neoclasicism.
      Următorul capitol este rezervat prezentării spiritualităţii franceze de la cumpăna veacurilor XIX şi XX, reverberaţiei estetice impresioniste în literatură şi în celelalte arte, cu specificul lor. Se relevă ambianţa artistică în care s‑a format muzicianul M. Ravel, cu identificarea înrâuririlor ce i‑au marcat drumul creator, punctând lucrările ce i‑au definit concepţiile stilistice. Cele mai ample capitole sunt dedicate aspectului analitic, pe care îl suscită complexele sale structuri arhitectonice, defalcate în funcţie de genul muzical abordat, precum şi elementelor novatoare ale stilisticii sale.
      În ultimele capitole se urmăresc reverberaţiile pe care personalitatea sa le‑a suscitat în rândul contemporanilor, dar şi în lucrările unor urmaşi. Nu sunt neglijate articolele, interviurile şi scrisorile semnate sau acordate de M. Ravel, apărute în presa vremii, ori în colecţii particulare. Mărturisirile omului Ravel prilejuiesc noile fațete ale personalităţii sale, ce trecea ca o figură stranie și însingurată în lumea modernă. Toate aceste puncte de vedere ne‑au ajutat să schiţăm sintezele şi interferenţele sale stilistice pentru a reliefa însemnătatea operelor şi viziunii sale creatoare în evoluţia muzicii moderne.
      Baza ştiinţifică a lucrării o constituie amplul material bibliografic consultat, cuprinzând dicţionare, enciclopedii, volume de istorie universală şi de specialitate, studii privind trăsăturile perioadei de la cumpăna secolelor XIX şi XX, precum şi direcţiile artistice din prima jumătate a veacului XX, dar şi consultarea unor lucrări aparţinând unor personalităţi autorizate în domeniu – V. Jankélévitch, Roland‑Manuel, A. Cortot, A. Goléa, P. Boulez, P. Collaer, G. Léon, M. Marnat, A. Orenstein ş.a. – ce ne‑au ajutat să identificăm aspectele creaţiei raveliene. Desluşirea angrenajelor intime ale universului sonor ravelian l‑am realizat, în primul rând, prin prisma unei cunoaşteri directe – audio, video sau sub forma grafică a partiturilor sale.
      Prezenta lucrare se doreşte a fi un modest omagiu adus muzicianului Ravel, prin abordarea minuțioasă a diferitelor aspecte pe care le implică gândirea sa componistică și forţa novatoare în fondul şi în forma sa de exprimare. Acest demers, essais, muzicologic este un semn al preţuirii unui elevat spirit artistic, ce a pătruns, cu drepturi depline, acum mai bine de un secol, în patrimoniul muzicii universale.

Marlena Luiuz

      Un dar ceresc
      În luna renașterii năzuințelor umane, în ton cu explozia naturii renăscute, Marlena Luiuz a plecat de lângă noi în lumea cea fără dor, dar cu celeste armonii și lumini eterne. Au însoțit-o gândurile ei frumoase, simțămintele alese, faptele bune, dar și un valoros volum monografic despre compozitorul Maurice Ravel. Nu a mai vrut să viețuiască cu noi, după ce semenii au lovit-o respingându-i cartea. Nu a putut fi rece la cele întâmplate, ci, secătuită de bucuria de a trăi și de forța de a lupta pentru a birui adversitățile, a cotropit-o o nemiloasă boală ce i-a distrus toată vlaga și apoi firul vieții.
      Acum, la șapte ani de când a pornit în lunga călătorie fără întoarcere, când toate valurile vieții, cu bune și rele, s-au spulberat în sânul veșniciei, cartea ei cunoaște lumina tiparului și o oferă ca „un dar ceresc” tuturor iubitorilor de frumos.
      Atrasă de personalitatea complexă a muzicianului francez, va aprofunda calitățile sale de compozitor, dirijor și pianist și ambianța în care și-a desfășurat multiplele activități, cu marile evenimente politice și sociale de pe tot arealul european.
      Ne oferă și un tablou cuprinzător al unei epoci de răscruce din dezvoltarea artelor, cea de cumpănă de la amurgul răscolitorului secol romantic, cu apogeul wagerian, și numeroasele direcții ce izvodesc de aici și anunță zorile veacului modern, cu neliniștile, angoasele și toate căutările pentru un nou spirit al timpului. Pe lângă curentele importante deschizătoare de noi viziuni stilistice, prezintă și pe cele minore, răsărite din negarea marilor valori umane, dar și manifestări avangardiste cu o viață efemeră.
      Pentru a-l ilustra pe marele „vrăjitor al culorilor sonore”, autoarea subliniază modelele componistice îndrăgite de el: dintre înaintași pe Couperin, cu gingașele și cizelatele sale portrete muzicale, pe Rameau, cu știința armonică și contrapunctică, iar dintre contemporani, pe Chabrier, cu o vervă sclipitoare, pe Franck, cu profundă vână simfonică, pe Gounod, cu un melodism specific francez, pe Saint-Saëns, cu precisa sa tehnică componistică, pe Satie, cu previziuni stilistice, pe Fauré, cu un suav modalism, dar și pe Debussy, cu zborul său spre inedite și fascinante imagini impresioniste, nu în ultimul rând pe seraficul Mozart, pentru că acesta este „cel mai perfect dintre noi”, grăia Ravel. La toate stimulentele muzicale, adaugă și pe cele ale artiștilor plastici, ale literaților și ale gânditorilor vremii cu opinii diferite dar care i-au aprins flacăra creativă.
      Mai presus de toate, pecetea personalității sale este inegalabilul său spirit inventiv moștenit de la tatăl său, „un pasionat inventator”, fără sprijin oficial, așa cum a fost și tânărul Maurice le debutul său când i s-a respins înscrierea la „Premiul Romei”, și, mai târziu, când înaltele foruri, fără simțul previziunii, nu i-au oferit un loc în Academie, spre mândria poporului francez. Altă importantă amprentă stilistică este inedita sevă a sintagmelor multor popoare, dintre care primul este cel spaniol, o moștenire pe linie maternă.
      Originalitatea acestui compozitor modern, care refuza să discute cu cei apropiați despre muzică, pentru că „trebuie întâi să fii tu de acord cu celălalt”, este dezvăluită pe larg în acest volum, subliniind că ea izvorăște dintr-un elan creator exploziv, dintr-o sete neostoită de inedit, dintr-un curaj nestăvilit de a cuceri noi zone stilistice. Deși atras de spiritul echilibrat și limpede specific francez, înnoirile sale ating limita imposibilului, el deschizând noi dimensiuni artei franceze moderne.
      Iată că, acum, tot în luna lui mărțișor, vestitorul celor bune, prin dezlegare din cer, ne reamintim mai mult de M. Luiuz și prin acest volum monografic din care răzbate pasiunea sa pentru muzică, setea de a cunoaște cât mai mult și de a alcătui un studiu exhaustiv despre acest artist francez, dăruit cu frenezie rafinamentelor sonore, el dovedind, prin arta sa, că Franța nu este doar o țară a limpezimii și moderației, ci și a unor neașteptate cutezanțe stilistice.

      Melania Boțocan