CuprinsFlorina Batâr
Managementul insuficienței cardiace de etiologie ischemică
ISBN 978-606-616-437-5
Sibiu, 2021
14,5x20,5
cm
112 pag.

     Insuficiența cardiacă ischemică este un sindrom clinic caracterizat prin simptomatologie tipică (dispnee, fatigabilitate) ce poate fi acompaniată de semne (jugulare turgescente, edeme periferice, raluri crepitante) având ca și cauză a disfuncției cardiace boala ischemică coronariană ce determină un debit cardiac scăzut și / sau presiuni intracardiace crescute în repaus sau în timpul efortului.
     Boala ischemică coronariană este consecința afectării miocardului de o inadecvată ofertă de oxigen față de necesar. Ischemia miocardică apare, de obicei, în context de ateroscleroză coronariană dar poate reflecta și o componentă dinamică a rezistenței vasculare coronariene. Boala cardiacă ischemică grupează mai multe categorii de afecțiuni, și anume boala coronariană stabilă, angina instabilă, infarctul miocardic și moartea cardiacă subită.
     Cardiomiopatia ischemică descrie situația în care ischemia miocardică determină disfuncție miocardică cu manifestări clinice de insuficiență cardiacă.
     Insuficiența cardiacă este clasificată folosind numeroase criterii. Dintre acestea, cele mai utilizate sunt fracția de ejecție a ventriculului stâng și clasa funcționala NYHA.
     Bolile cardiovasculare sunt cauza principală de mortalitate atât la femei cât și la bărbați la nivel mondial.
     Insuficiența cardiacă este o problemă majoră de sănătate publică, cu o prevalență de peste 5,8 milioane în SUA și 23 milioane pe glob.
     Ischemia miocardică este rezultatul unui dezechilibru între aprovizionarea și cererea de oxigen la nivel miocardic. Ischemia este considerată ca hipoxie miocelulară sau condiția care rezultă atunci când oxigenul furnizat unei regiuni a mușchiului inimii este insuficient pentru a satisface nevoile. Reducerea acută a fluxului coronarian și, prin urmare, furnizarea de oxigen miocardului, este de obicei mecanismul sindromului coronarian acut. În acest caz, leziunile recente la placă (de exemplu ruptura, eroziunea, hemoragia), adesea suprapuse cu tromboză și / sau microembolism duc la disfuncție endotelială și reactivitate sporită, reducând brusc fluxul sanguin coronarian ceea ce va conduce la leziuni ischemice miocitare acute.